Monthly Archives: iunie 2011

Compot după reţeta mamei

Compot de cirese, compot de  visine, compot de caise, compot de  piersici, compot de pere si alte fructe tari. Nu fac compot de capsuni, de  zmeura, de fructe moi in general, desi am vazut ca se gaseste la Plus astfel de  compot. Mi se pare ca-i fructul fleasca si nu mi-ar placea textura lui la limba, la  simtul tactil,  deci nu fac. Poate ca gustul  este bun.

Retetă compot de fructe tari si semitari  (cirese, visine, caise, piersici, gutui, pere , struguri, etc):

*1 litru de apa

* 0,5 kg de zahar

* 1 aspirina/borcan

Modul de  preparare:

* Se  aleg fructele cele  mai sanatoase, necrapate si nestricate si daca au viermi se lasa in apa, fara cozi,  ca sa iasa acestia afara , dar , daca ciresul a fost stropit la timp nu se  intampla  asta. Exista cirese tari,  mari si noi  le  spunem „de sticla”  (adica de borcan) fiindca doar acelea sunt speciale  pentru compot. Cele cu pulpa moale sunt pentru alte conserve si placinte.

* Se amesteca zaharul cu apa  pana la  dizolvare integrala. Se spala fructele si se introduc in borcan. Pentru a se  indesa ciresele/visinile in borcan tinem borcanul de gura cu dreapta ,  luam borcanul in mana si il batem de palma stanga. Asta pentru ca , prin inertie, visinele se indeasa spre fundul borcanului si incap mai multe. Facem aceasta operatie de 3 ori pana se umple borcanul, apoi turnam siropul,  pregatit,  in borcan lasand de un deget grosime loc ca sa se dilate siropul   prin incalzire  la temperatura de sterilizare.

* Adaugam aspirina intreaga (eu pun tamponata) si capsam,  adica insurubam capacul.

* Borcanele astfel  pregatite se introduc intr-o oala mare de 12 litri tapetata cu carpe/prosoape de bucatarie ,  se  aranjeaza ca sa intre toate cate incap,  se intorc prosoapele peste borcane,  adica se acopera acestea  si se mai adauga inca unul    impaturit deasupta,  peste toate borcanele.

* Se pune apa calda pana aproape de capace,  deci la un nivel mai jos decat capacele. Se aseaza oala  pe foc incet si apoi mai tare pana incepe sa fiarba, cand fierbe lafoc potrivit, nu bolborosind tare,  ne uitam la ceas si lasam 30 de  minute.

* Stingem focul si punem capac oalei,  lasand sa stea asa pana a doua zi,  adica pana se racesc borcanele, apoi se  scot,  se  lasa pe masa sa se  svinte si abia apoi,  uscate,  se  duc in pivnita/camara.

* Controlul sterilizarii se face asezand borcanul pe  masa si tinut cu mana dreapta il invartim brusc; daca fructele raman pe  loc cand borcanul se invarteste atunci s-a sterilizat. Daca fructele, cand se raceste compotul,  se aseaza pe fundul borcanului iarasi este bine. Daca la fundul borcanului este de un deget sirop si fructele plutesc deasupra,  la gura borcanului atunci nu este bine si acel borcan nu se va tine, va fermenta.

Poze, ulterior .

In poza , primul borcan din stanga nu este sterilizat destul. Se vad visinele care plutesc in gura borcanului, cand ele trebuie sa stea pe fundul lui.

Si de anul trecut

 

 

 

 

Dupa  praful de pe borcane se vede ca-s de anul trecut (nu sterg praful in pivnita,  abia daca-l sterg prin casa…. ).

 

 

Am cules menta

* am cules menta caci era pe afara, pe  langa gard,  langa carare si, cum a plouat atata, a inceput sa se urateasca frunzele de  jos. sper sa creasca alta noua si cruda.

* am gasit o reteta de sirop de menta cu 300 g de menta cruda si cred ca o s-o fac, dar este  un  sirop fiert cam doua ore. nu-i bai.

* trebuie sa seman si rucola, din nou, caci pe cea semanata in ladita am tot tuns-o. ne place in salate, ne place gustul ei aseamanator cu leurda, deci voi semana undeva, vad eu unde  la  soare trebuie.

*  am cules visine si cirese pe  ploaie caci se sparg ciresele, se strica si visinele, deci nu vreau sa le pierd, asa ca am facut compot : 11 borcane(mici) cu visine si 10 (mari)  cu cirese .

* azi am stropit si rosiile cu ridomil, dar dupa o ora a plouat. voi stropi inca o data cu altceva, fiindca ardeii se ofilesc, deci au fuzarioza,  ii stropesc cu topsin.

Reteta sirop de menta:  

-300 g menta cruda

-1,5 kg zahar

– 2 litri apa  ( eu as  pune 1,5 l, cat zahar )

– 2 linguri miere de albine

Se opareste menta curata, spalata in 10 ape,  ca sa nu ramana particule de pamant prin incretitete-i  frunze,  in apa care fierbe cam 10 minute,  dupa care se scoate, se  strecoara prin tifon  zeama si se adauga zaharul. Se fierbe pana se face sirop,  adica pana se leaga. Mierea se  adauga inainte cu jumatate de ora de sfarsit, deci cam dupa 1,5 ore de fiert siropul.

Se toarna fierbinte in sticle, se capaceste   si se da la perna pana se raceste. Se bea cu apa  minerala sau cu sifon. Fiind zaharul fiert e bun si pentru  colite.

Ce sa mai  fac din menta? Ceva fara zahar, stiti?

Hârţogăraiele din România

Dupa 1990 cand,  chipurile, ne-am democratizat si noi,  tone,  milioane de  tone de hartie au fost scrise ca scop in sine. DEsi scopul ar fi fost sau ar fi trebuit  sa fie aplicarea celor scrise,   totul se oprea la  predarea sau citirea sau prezentarea celor scrise,  fie ca veneau „de sus”  ca sarcini deservici , fie ca erau idei locale. Romanii s-au specializat: toti au devenit mari scriitori de proiecte, de planuri, de idei , de programe si  de  alte hartoage pentru care erau cotati la salariu de  merit sau la, cum ii spune, era tot in invatamant, tot de  merit dar nu luau decat unu sau doi angajati, mai ales directori.

Acum, dupa atatia ani,  de cand cu fondurile europene,  se recunoaste pe televizor ca banii au curs pentru intocmirea proiectelor. Se plateau proiectele, studiile  de  fezabilitate, se injghebeau proiectele, se  prezentau proiectele si apoi se bagau la  sertar.  Ca literatura  subversiva de altadata.

In ce tara,  oare, se mai practica asa ceva? Germania este tara pragmatica, cred ca inainte era in mintea cuiva lucrarea intreaga si abia apoi se facea proiectul care se transforma in realitate.

Asta este culmea scolii romanesti: TEORIA sau Teoretizarea. Doamne, dar buni mai suntem la  teorie,  insa,  practica ne omoara!

Sa ne  imaginam  proiectele autostrazilor din tara si sa ne plimbam imaginar pe  ele (sa ne plimbam caci utile nu-s) . Sa ne imaginam caile ferate noi,  cu bani europeni si sa zburam imaginar in vagoanele  moderne produse la Vagonul Arad. Sa ne imaginam cate sisteme de instalatii urbane  ar fi putut sa fie innoite, canalizare, apeducte, retele electrice si cele de  infrastructura , sisteme de  irigatii si toate care in Vest functioneaza si definesc caliatea  si  civilizatia.

” Am  scris un proiect” zice acum o reclama. Si de ce  te-ai oprit la  scris? intreb eu. Ar fi trebuit ca banii sa nu se  dea decat dupa ce se pune in aplicare proiectul.

Ba mai mult,  inainte de a scrie  proiectul omul  important a fost putin plecat in Vest sa vada cum este acolo,  cum se face,  deci a mai cheltuit niste bani din fonduri  locale,  sa se….recicleze.

Vedeti? D’aia n-are ursu’coada  🙁