Monthly Archives: iunie 2011

Bulversarea anotimpurilor

Ca nimic nu mai   este ca odinioara este   stiut si o spune toata  lumea . Ne intoarcem la „odinioara”  prin aprovizionare si culinar, nu ne putem intoarce climateric.

M-am intors   la treiningul gros pe care- l  port iarna prin casa,  caci iar  sunt 20 de grade in casa si 10 afara,  plus ploaie rece si vant care m-au impiedicat sa ies in oras asa cum mi-am  planificat. Vezi, de aia nu-mi place  mie sa-mi fac planuri, spontaneitatea in actiunile  mele este nu numai imbucuratoare dar si utila.

Am zile in care nu pot sa fac nimic, dar absolut nimic,  schimb canale,  oscilez intre televizor si computer,  ies la cutia  postala (ca m-a  sunat) sa-mi adun avizele de facturare, ma uit si in gradina, la trandafirii infloriti care maine  vor fi fleasca  de  urati, zgribulesc  putin in  trepte sa vad cate floricele  s-au mai deschis la nemtisori si intru inapoi in barlog sa …hibernez.

Azi este una din acele zile. Daca nu aveam mancare gatita aveam ocupatie si ma …incalzeam.

A propos , am prins o emisiune despre produsele eco-bio-organice. Cica inseamna acelasi  lucru  ( ceea  ce credeam si eu)  insa denumirile sunt diferite de la un stat la altul si pe  continente ca sa innebuneasca  lumea. Stiu ca in America se  spune bio si in Australia se  spune organic, iar in Europa se spune eco.

Ce nu spune nimeni, ce nu am gasit sa citesc nicaieri este cum, in ce mod,  prin ce metode se obtin rosiile , ardeii, vinetele,  merele si toate celelalte fara tratarea lor impotriva bolilor si daunatorilor, caci fungii si daunatori sunt peste tot. Mai mult,  in Australia nici stropiri impotriva mustelor si a tantarilor nu se fac, deci cum se  poate sa ajunga la  maturitate aceste produse si frumoase si sanatoase fara a fi stropite cu ceva.

O sa-mi  spuneti ca sunt stropite cu produse bio,  pai…si alea cum sunt obtinute, daca-s bio? din altele bio? Si acelea altele…etc. etc?

Deci, mie trebuie neaparat sa-mi explice cineva cum se face o cultura bio dar cu intreg lantul pe care l-am invocat mai sus. Stie cineva?  Si nu, nu-mi dati linkurile acelea care spun bla-bla-bla despre pregatirea terenului 7 ani unde urmeaza o cultura bio caci asta stiu,  desi acum s-a redus perioada, azi au zis ca 2-3 ani.

Repet,  cum se face sa moara fungiile si puricii, paienjenii, moliile,viermii si toate insectele care ataca plantele? Cum se face  bio? Si  cum se obtin produsele acelea bio? Si unde este …inceputul? Sesizati lantul?Pana unde ne  ducem? Unde este zero metodei bio? Zau, spuneti-mi,  caci,  ma  stiti, nu  pot dormi pana nu rezolv o  problema de  fizica, daramite de  socio-biologie???!!!Si, pe frigul,  ploaia si mohoreala de  azi nu  pot iesi din aceasta problema.

Tomate trecute prin îngheţ

Rosiile care au prins inghetul de  la  inceptul lunii mai, in gradina, au si  ele fructe-gogonele, deci este bine.

A venit luna iunie, a si trecut luna iunie, vine iulie si se coc rosiile. Si…ce daca?!

Astea din poze sunt red&yellow, dar si black krim  ,  adica pe acelasi fir sunt si rosii galbene (coapte) si rosii rosii , tot coapte. Iar celelalte sunt…vedeti pe google imagine cum sunt, ca si Kumato,  insa mari. Abia astept sa le vad  coapte.

Castraveţi

* Imi place sa cultiv castraveti mai mult  decat imi place sa-i mananc.Ii cultiv ca sa-i pun la murat pentru iarna,  asa faceam de cand cultiv gradina, insa, in ultimii ani am semanat si soiuri de  salata cu fructul lung si zemos,  apos adica, mai apos decat cel pentru murat.

* Cum am gradina mica si vreau sa am multe specii si soiuri cultivate, asa din curiozitate, am gasit de cuviinta sa inventez, acum 25 de  ani, un sistem de sustinere a castravetilor pe verticala. Castig foarte mult spatiu asa si,  mai mult,   nu se tarasc pe jos prin ploi si noroi si nici nu se maneaza asa de usor ca cei care stau pe pamant.

* Castravetele este o leguma din familia cucurbitaceae care contine 90% apa….ha, ha,  ha…!!! ati crezut ca-s  la „scoala  noua” ? Nu, nu mai glumesc, gata, sunt serioasa.

* Eu seman castravetii cat  de   dinvreme imi permite vremea, dar nu inainte de a se incalzi pamantul, caci semintele odata ce  se inmoaie si se racesc iarasi pot pierde embrionii si astfel sa nu mai rasara.

* Semintele mi le  pregatesc eu din primul exemplar pe care-l las sa creasca si sa se coaca la vrej, iar toamna il iau, ii scot semintele,  le  spal,  le usuc si le  pastrez pana la  primavara viitoare. Cand am prea multe le  pun in Pravalie. Am un soi de castraveti foarte gustosi, nu cornis,  aia fac cioturi in varfuri si nu-mi plac. Insa, nu stiu cum se numeste soiul meu de castraveti. Stiu,  doar, ca  nu se maneaza usor (adica nu se fac repede,  dupa ploi,  pete galbene pe  frunze),  insa tot ii stropesc ca si pe rosii.

* Lucrari la castraveti:

1. prima sapare dupa ce rasar

2. daca nu ploua ii ud la radacini cu furtunul tras pe langa rand.

3. cand dau carceii ii sap inca o data.

4. daca nu au rasarit uniform ii mut, ii smulg de unde sunt desi si ii sadesc unde sunt rari , dar si pe langa gardurile gradinii mele.  Sadirea o fac seara neaparat si dupa  ploaie daca este cazul, daca nu pun apa.

5. Dupa ce se  prind cei saditi ii mai sap o data, a treia oara, le pun ingrasamant si instalam sistemul de sustinere pe spalier. intind primele fire de care ei sa se agate, intre suporti, nu-i las sa cada pe jos.

6. pe masura ce cresc castravetii, daca nu ploua ii ud si le intind noi sarme de care sa se agate, tot mai sus.

7. la ultima sapa dau tarana  ca la cartofi,  adica ridic pamantul,  pe ambele parti ,  ca sa-i tina drepti de la baza, asa cum fac si la mazare.

8. cand  plantele ajung la varful sistemului de sustinere, la  ultimele sarme intinse pe care se agata,  ii ciupesc la varf, nu pe  toti, doar jumatate din ei. astfel incep sa creasca ramificatiile pe care apar florile cu castraveciori, cele femeiesti. azi am observat castraveciori,  pe ramificatii,  fara ca sa-i ciupesc, dar anul trecut pana nu i-am ciupit nu au facut castraveti. ciupitul inseamna sa-i rupi varful de crestere.

9. intre timp i-am stropit (vezi „Calendarul  lucrarilor in gradina mea” ) impotriva manei,  preventiv.

10. in sfarsit culesul. imi place sa-i vad cum atarna de sarmele spalierului, dau frunzele la o  parte si ii culeg. pe  primii ii mancam cruzi,  apoi facem salata de castraveti cu usturoi si abia apoi incepem sa strangem pentru muraturi. cum,  de la o vreme,  pun si castraveti in borcane de (1,5-2)  litri, nu in acelea mari de 8 sau 10 litri,  dintr-un cules pot pune cate doua borcane. sau pot sa-i culeg mici, zilnic si ii pastrez in frigider pana se aduna destui pentru un borcan.

Florile care se vad in pozele mari sunt flori barbatesti, ele  au rolul de a le poleniza pe  cele care au castraveti. Ca  la dovlecei.