Monthly Archives: mai 2011

Dovlecei

* Anul acesta am facut si rasad de dovlecel, seminte de la nepoata mea,  dovlecel Patisson, galben si , cand l-am mutat in gradina, avea fruct. Dupa aia a venit frigul, fructul a pierit si de o luna incoace plantele, caci erau doua, au stagnat. Abia acum , de cateva zile, vad ca si-a luat iar avantul. Are flori feminine,  deci cu dovlecei.

* Celelalte soiuri, Zuchinni si mare-lung-romanesc, le-am semanat in curtea gainilor, de vreo doua ori. Abia acum de cateva zile  au rasarit. 

* Dovlecelul este o planta care are nevoie, ca si castravetele, deapa, de soare, desi prin Banat, se seamana prin porumb.

El are doua feluri de flori, flori masculine, care apar primele si nu dau rod si flori feminine care apar mai tarziu si care au la baza florii micutul fruct.

* Dupa polenizare intre staminele florii masculine si pistilul florii feminine se formeaza semintele din fruct, acelea pe care le si mancam. Daca nu se produce polenizarea dovlecelul moare inainte de a se maturiza, se ingalbeneste si cade,  se desprinde de codita.

* Pe aceasta parcela goala pana nu demult sotul meu a scuturat sacul in care am tinut busuioc. El a rasarit printre dovlecei.

* Dovlecelul necesita prasire pentru afanarea solului si permiterea dezvoltarii radacinilor, ingrasamant natural (ca si celelalte legume, lichid ) si apa cand este seceta.

* In aceasta parcela , oare, anul trecut,  ce am cultivat? Este sub un corcodus mic cu corcoduse roz,  pe care nu vreau sa-l tai (toti corcodusii de la noi au rasarit , nu i-am plantat si acesta are fructe deosebit de dulci si rozii si imi plac doar astea le mananc). Si mai este deasupra parul nostru cu perele din Banat, de la tata si de la mama mea si anul acesta este incarcat cu pere. Dar,  este suficienta lumina, cu toate astea.

Mazărea

* Mazarea se seamana cat mai devreme  posibil, la inceput de martie sau chiar si mai devreme daca este vremea favorabila.

* Mazarea are soiuri pitice si soiuri de talie inalta.

* Mazarea se seamana in locuri semiumbroase,  fiindca,   daca o prinde caldura mare si soarele puternic de vara se usuca inainte de a fi culeasa.

* Mazarea se seamana in randuri, asa ca morcovii, nu bob cu bob, deasa fiindca daca este rara se usuca inainte de a o culege pentru boabe.

* Mazarea, dupa ce rasare, se praseste pentru a afana pamantul.

* Pentru mazare se construieste un spalier pentru ca ea este planta agatatoare si se urca peverticala in functie de soi, la 1,5 metri sau la 2,5 metri.

* Mazarea se poate urca pe un gard din plasa de sarma, deci poate fi semanata pe langa un astfel de gard,  la (10-15) cm de el.

* Se uda, daca nu ploua,  fiindca mazarei ii trebuie destul de multa apa.

* Cand ajunge la primul rand de sarme,  instalate pentru sustinere,  se musuroieste, adica se ridica pamantul pe langa fir, ca sa o tina dreapta, sa nu se lase pe pamant.

* Daca ploua torential si musuroiul se distruge se reface, dupa ce se svinta pamantul, inca o data. Ideea e sa ramana asa pana la sfarsit.

* Se intind sarmele pentru spalier treptat pe masura ce plantele cresc ca sa aiba de ce sa se agate.Nu se manevreaza fiindca are tulpinile goale in interior, ca paiul si fiind foarte fragila se indoaie si se strica.

* Daca unele frunze se pateaza in alb si se deformeaza , se stropeste cu ceva, cu piatra vanata, uneori.

* Mazarea de boabe se culege cand pastaia este plina, insa, nu dupa ce s-a maturizat bobul, ci cand se striveste usor intre degete si cand se poate manca cu placere si  cruda.

* Se culege treptat, pe masura ce se formeaza boabele, nu toata deodata (atunci unele vor fi uscate si fainoase si altele crude si bune),  deoarece, cand se gateste,  este bine sa avem mazare de aceeasi varsta in cratita, sa se faca in 10 minute (cel mult).

* Vrejii  de mazare, dupa cules, se ingroapa in pamant ca ingrasamant natural (bogat in azot).

* Daca o mananca melcii se presara cenusa pe  pamant, langa firele  tulpinilor ei.

* Pe  mazare nu trebuie sa o  prinda caldura mare din luna iulie neculeasa, de aceea se seamana atat de dinvreme. Ea nu sufera de frig daca,  dupa ce am semanat-o,  mai vine o ninsoare.

Ceapa de arpagic

* se planteaza arpagicul  (grija mare caci poate fi mucegait ) cat mai devreme primavara, in martie , la 10 cm pe rand, chiar si mai des si la 15 cm intre randuri, chiar si mai rar.

* in ravasele in care se planteaza se presara granule ( care nu se dizolva si nu intra in planta)  impotriva viermelui de sarma.

* daca, la un moment dat, frunzele cepei se rasucesc, arata ca un burghiu,  cele de  la baza,  cazand pe pamant,  inseamna ca a fost atacata de viermele de sarma.  Se trateaza cu praf de var sau cu granule  (se cere de la magazin ceva impotriva viermelui de sarma la ceapa).

* Se praseste doar de 2 ori, nu mai mult. Prima data dupa ce a rasarit  si a doua oara inainte de a-i fi frunzele prea mari sa nu se strice prin prasire (sa nu fie atinse).

* se stropeste cu ceva impotriva manei,  cam dupa o ploaie urmata de caldura mare.

* nu se mai intra in ea cu sapa decat, daca este nevoie , cu mana, la plivit buruiana mare.

* Se imprastie pe pamant praf de var (var nestins) impotriva putregaiului.

* Daca apare mucegaiul albastru, dupa ploi multe si umezeala mare in gradina, se stropeste cu ceva impotriva mucegaiului .

* Daca frunzele de la baza se decoloreaza si se putrezesc (din cauza ploilor prea multe),  se strang aceste frunze avand grija cum se rup sa nu afecteze planta.

* Cand incepe sa creasca bulbul se crapa pamantul  si nu este bine sa mai umblam la ea dupa aceea.

* O ceapa sanatoasa are frunzele drepte, verticale, multe si de un verde inchis spre albastru.

* Cand frunzele cepei incep sa se decoloreze inspre un verde mai deschis inseamna ca este atinsa de mana si se stropeste cu dithane  sau altceva.

* Cand este maturizata,  ceapa,  se culca frunzele la pamant, de la sine.

* Se scoate cand radacinile i s-au „topit” , chiar daca nu are frunzele, complet,  uscate.

* Se intinde undeva, pe o  plasa la cativa cm de pamant,  ca sa se usuce.

* Se face cununa,  adica se impleteste, abia dupa ce a fost uscata .

* Se pastreaza o vreme intr-un sopron agatata de grinda si dupa aceea in pod.

* Se consuma incepand cu cepele cele mai mari deoarece acestea se pot strica primele (apare cate-o frunza prin ea care se strica, dar asta numai cateodata, daca ai ghinion).

* Ii place cate-un fir de galbenele printre randuri.