Tag Archives: tratamente

Despre grădinărit

* si anul acesta am avut rasad de salata (semanata de sotul  meu pe la inceput de septembrie) si am facut doua parcele pentru primavara. problema de anul trecut a fost ca s-au „incapatanat” cam toate deodata si eu as fi vrut sa le mancam crude si pe rand, nu sa  le pun la congelator, asa ca multe din ele au crescut si a trebuit sa le arunc, erau prea multe, vreo 150 de fire. asa ca stiu ce e de facut la primavara, trebuie sa incep consumul mai repede decat fac ele capatana.

* azi am plantat puietii de goji in gradina, cu tot cu pamantul din ghivece; erau radacinile albe ceea e de bine. sper sa se prinda si sa reziste peste iarna, fiindca, de exemplu, avocado nu mi-a rezistat in casa, iarna. si acum am unul afara in balcon si nu stiu ce sa fac sa  nu-l pierd si pe el. unde sa-l iernez? sau cred ca stiu, trebuie tinut la temperaturi scazute, pe la 10 grade C si udat rar. asa o sa fac. caci afara va ingheta, cred.

* cand m-am intors din Australia am gasit petuniile si busuiocii plini de musculita alba de sera. am cumparat un insecticid cu tripla actiune, cica, insecticid-acaricid-fungicid si am stropit cu 2 flacoane de…. (vad dimineata cum se numeste ca-i sus in balcon). parea ca au murit insa nu integral, au depus oua pe dosul frunzei si trebuie sa continui cu inca un flacon. 15 lei face flaconul.

* anul asta sotul meu s-a hotarat sa sape gradina toamna fiindca toata vara s-a luptat cu gaurile facute de animalele pamantului si prin care se scurgea toata apa pusa la rosii si ardei, asa ca sapa ca sa le strice galeriile. apoi am zis sa cumparam paie din piata de animale si cereale si sa le imprastiem peste tot, peste care sa punem gunoi de grajd.

* seceta de anul acesta a fost, la noi, crunta de tot. astfel merele ionatane nu au crescut, au si cazut bolnave , piersicile la fel, abia am gustat cateva. noroc ca avem compot si gemuri de anul trecut cand au fost atat de multe ca am facut si tuica.  de fapt, din gradina avem doar ceapa si usturoi si in congelator tot ce am pus eu in primavara, mazare si spanac.

* sotul meu a pus la congelator toata zmeura (dar nu-i dulce anul asta), coacazele si a cumparat afine din piata. avem in congelator mai multe fructe decat legume (am mai pus si eu 3 pungi de piersici din ce am mai gasit la sfarsit de septembrie).

* in gradina mai avem morcovii care sunt cat degetul cel mic al omului, brocoli care a inceput sa lege abia acum dupa ce a plouat (maine trebuie sa-l culeg) si  niste dovlecei obisnuiti si spaghetti. si dovleceii abia acum au inceput sa rodeasca, dupa ploi, desi au fost udati toata vara,  nu au legat.

* capsunii s-au uscat in proportie de 90%. era o vorba de care eu n-am tinut seama: „daca dai-n-ai”. adica, se pare ca mi-am dat norocul. am mai patit asa candva cu ouale de gaina date spre clocire si de unde noi aveam niste gaini minunate, ca de aia mi-a cerut cineva oua de prasila, dupa aia gata, s-a terminat. eu ma tot incapatanez sa nu cred in d’astea dar viata imi da peste nas mereu si mereu. sa vedem la anul.

Vasi, stiu ca ti-am promis asta primavara ca iti voi trimite niste stoloni dar atunci nici nu stiam ca plec de acasa, nici ca va veni seceta si se vor usca, asa ca tot ce pot sa-ti spun acum este ca la primavara, daca vor da din radacini te voi anunta la tine pe blog si, contrar celor citite de mine ca daca ii plantezi primavara nu fac fruncte in acel an, ai mei fac chiar peste o luna de la plantare, adica asa faceau pana acum. vedem ce va mai fi.

* zmeura este si ea uscata tare. o sa ma ocup de ea sa scot drajonii uscati si sa-i ambalez pentru mulcirea de la anul viitor.

* legat de concluziile trase dupa ce anul acesta am lucrat gradina fara substante de protectie impotriva bolilor si daunatorilor, vreau sa spun ca, datorita secetei prelungite, concluziile pot fi, ha!ha! neconcludente. dar treaba sta cam asa:

1. rosiilor le place mulcite, voi continua.

2 ardeilor nu le place mulciti ci sapati/prasiti o data pe saptamana si udati din abundenta, asa ca nu-i voi mai mulci.

3. vinetelor le place mulcite insa si udate tare, ceea ce anul asta nu am reusit.

 4. de stropit am stropit gradina numai cu macerat de urzica. pomii nu i-am stropit deloc si fructele au fost stricate si mici din cauza secetei si putine din cauza grindinei si furtunii care le-a dat jos inainte de maturizare. anul viitor cred ca merii si piersicii va trebui sa-i stropim ca in alti ani, doar legumele le voi stropi doar cu macerat de urzica, asta daca vor mai fi urzici .

In rest, Doamne ajuta!

În sfârșit, sunt sănătoasă

A trecut mai mult de jumatate din perioada destinata vizitei mele la copii, in Australia. Abia acum ma simt bine si simt ca sunt sanatoasa, deci am depasit fara medicatie (plicul trimis de sotul meu cu medicamente nu a ajuns), medicii de aici mi-au dat asa: primul eritromicina pe care am luat-o zece zile cate una pe zi, al doilea a zis ca nu am nimic si fiindca tusesc iritant mi-a dat Ventolin, un inhalant pentru asmatici, la care, dupa ce prima doza mi-a provocat voma am renuntat la el si al treilea doctor care m-a consultat mai meticulos a zis ca nu am nimic doar ca tusea mi-a iritat traheea si faringele si de aia tusesc in continuare. Asa ca m-a sfatuit sa ma retin de la tuse si ca ajutor mi-a dar un inhalant cu steroizi care sa-mi refaca traseul „zgariat” de tuse. Si uite-asa acum multumesc Lui D-zeu ca sunt bine.

A, dar ce, eu am stat cu mainnile in san? La ce-ar fi fost bune metodele babesti pe care le cunosc? Mai intai am insistat sa ma duca fiul meu la o piata unde-si vand producatorii fructele si legumele sa-mi caut nuci (pentru siropul de nuci a carei reteta este pe blog). Acum doua saptamani ne-am dus la o astfel de piata si, pur si simplu, uitasem sa caut nuci in coaja, dar Domnul mi le-a scoas in fata ochilor taman langa casa cu plata, asa ca m-am bucurat si mi-am facut sirop de tuse din nuci. Nu prea a dat rezultate, adica nu instantaneu, asa ca fiul meu a avut dreptate sa spuna ca-i apa de ploaie.

Alta metoda era cataplasma cu faina de mustar cu care ne lecuiam noi, in tinerete, cand aveam astfel de probleme de respiratie. Am cumparat boabe de mustar , le-am macinat si asa mi-am facut cataplasme pe care le aplicam pe spate si apoi pe stern, acolo unde simteam ca am ceva, ca o bariera in respiratie, ca o secretie ce se munceste sa scoata afara germenii de virusi si bacterii ce-mi atacasera caile respiratorii, ocupandu-ma ca niste paraziti si cu niciun chip nu puteam sa-i dovedesc.Inca azi dimineata am aplicat ultima data (ca nu mai am mustar) cataplasma.

Apoi, din primele zile de boala, cam pe la 1 iulie, am cerut ceai de musetel pe care l-am baut, cu care am facut gargara, cu aburii caruia am facut inhalatii, cu care mi-am tamponat ochii lipiti dimineata si de care nu mai vreau sa aud. De fapt nu mai pot sa beau ceai de atata ceai cu lamaie si cu miere de albine cat am baut in acest timp. A…si mierea, numai ce-i ziceam Andreei ca-mi trebuie miere, ea se uita in camara sa-mi caute borcanul, eu ii ziceam ca s-a dus pe siropul de nuci. Am mancat 5 borcane de miere, luata asa pe limba si unsa pe interiorul gatlejului care durea ca o operatie recenta. Da, asta cred ca a avut cel mai mare efect, mierea de albine.

Si asa, daca tinem seama numai de aceste indeletniciri ale mele de aici, unde mai punem restul, adica principalul, ocupatia pentru care am venit aici?

Azi nu fac mancare (nu prea am exagerat cu asta), insa,  dupa ce Lara Nicole a cautat o mingiuca sub mobila si a zis ca-i yaki acolo, adica mizerie, voi da cu mopul si voi curata bucataria, asa la suprafata, sa nu se mai vada amprentele pe cuptor si pe blat, apoi o sa calc  cate ceva rufe, o sa sterg praful din toata casa si pe la 4 p.m. plec dupa copil la gradinita (sper sa nu ploua ).

Apropos de ploaie, daca ati vedea cum ploua aici iarna!!!…ca-i iarna acum si se umfla barajele , ceea ce este un lucru deosebit de bun.

Voi cum va tratati de viroze, gripe, raceli indelungate cu efecte secundare sau principale de tuse?

Informatii despre sol si adaosuri

Am avut un avocado frumos anul trecut,  insa, tinut in casa,  la un moment dat,  a inceput sa piarda frunza cu frunza din cele de la baza care inainte de asta se innegreau. Acum am iarasi unul frumos (asa era pana statea afara in curte) si de la o vreme se repeta si cu acesta aceeasi situatie. Ce sa fac? Ce sa fac? Stiam ca el are nevoie de un pH intre 6 si 6,5 si mai stiam ca trebuie sa-i pun in apa de udat zeama de  lamaie. Nu am facut asta pana nu am vazut ce se intampla cu el in casa, insa ma tem ca-i prea tarziu.

Dar si in gradina plantele pe care le cultivam au nevoi diferite. Asa ca am citit si am aflat, despre sol si adaosurile necesare,  cateva lucruri pe care vi le impartasesc.

1. Analiza solului.

„Pentru a cunoaste natura solului, puteti lua mostre de pamant din diferite locuri din gradina, sapand intre 30 si 60 de centimetri adancime. Amestecati mai multe mostre si turnati deasupra cateva picaturi de otet: daca se produce efervescenta, reactia indica un sol calcaros(bazic) cu pH-ul mai mare de 7. Puteti, de  asemenea,  sa masurati cu precizie pH-ul solului cu o trusa de testare pe care o veti gasi in comert.  Un sol calcaros  (bazic) va avea intotdeauna un pH mai mare de 7,0  , iar un sol acid-un pH mai mic decat 6,0.

Analiza aceasta este necesara pentru a afla daca aveti sau nu voie sa presarati var(oxid de calciu) daca solul este unul calcaros”.

2.Sol usor sau greu.

 „Nu este tocmai lipsit de importanta sa aflati daca gradina dumneavoastra are un sol usor sau greu. Asta va permite sa stiti in ce perioada a anului va trebui  sa sapati pentru a pregati terenul. Veti sti, de asemenea,  sa-l udati cum se cuvine, pentru ca cele doua tipuri de sol se deosebesc siprin nevoia lor de apa.

Faceti testul  urmator: luati un pumn de pamant si umeziti-l cu apa, framantati-l cu degetele. Daca simtiti o senzatie de asprime si daca bulgarasul de pamant se sfarama ,  este vorba despre un sol usor, care absoarbe rapid ploaia. Dimpotriva, daca reusiti sa faceti un bulgare solid caruia puteti sa-i dati diferite forme, este vorba de un sol greu. Pe un sol greu baltile formate dupa ploaie persista, iar daca este seceta el prezinta crapaturi si fisuri. Astfel de sol este argilos si el retine apa. Acest sol trebuie acoperit cu paie sau compost.

Cum sa va ocupati de un sol usor? Inainte de a semana sau a rasadi, trebuie sa afanati solul , ceea ce inseamna ca trebuie sa arati pamantul o data pe an, la suprafata, cam  pana la 20 cm adancime. Pentru solurile usoare este bine sa sapati intre sfarsitul iernii si inceputul primaverii, iar pamantul a fost protejat in timpul sezonului rece de un covor gros de frunze, paie, ingrasamant sau compost, acestea fiind incorporate cu harletul in sol  cand faceti afanarea solului.

Cum sa va ocupati de un sol greu? Aceste soluri trebuie arate toamna si trebuie imprastiati peste bulgarii de pamant compost sau balegar. „

3. Adaosurile 

„Adaosurile reprezinta elemente pe care le incorporati solului si care permit modificarea proprietatilor acestora: adica ii oferiti pamantului elementele care ii lipsesc pentru a-l echilibra. Insa,  adaosurile nu sunt totuna cu ingrasamintele si nu trebuie confundate  cu acestea, exceptand doar balegarul, care este in acelasi timp un adaos si un ingrasamant.”

Varul 

„Varul este un adaos potrivit pentru solurile argiloase pe care le face mai permeabile si mai usor de lucrat. Diminueaza aciditatea solului ceea ce reduce in acelasi timp si buruienile care prefera solurile acide. In schimb,  daca solul este calcaros este inutil sa accentuati aceasta tendinte adaugand oxid de calciu. Exceptand aceasta restrictie,  varul este benefic pentru toate tipurile de sol. Puteti imbunatati solul cu var sub forma de oxid de calciu. Insa, trebuie  sa faceti mai intai o analiza a solului si sa aplicati corectiile progresiv. Scopul este modificarea blanda a pH-ului solului.”

Turba 

„Turba nu este altceva decat un amestec  de muschi acvatici in descompunere: o gasim, deci, in zonele mlastinoase (numite si turbarii). Ea nu poseda proprietati nutritive, dar permite retinerea apei, ca un burete, ceea ce o face foarte potrivita pentru solurile usoare. Trebuie udata inainte de a fi folosita.”

Gunoiul  de grajd 

„Exista doua tipuri de balegar: cald si rece. Cel din urma provine de  la bovine, pasari de curte si iepuri, in timp ca gunoiul cald se refera la balegarul cailor si oilor. Acesta este potrivit pentru solurile argiloase,  iar gunoiul rece se preteaza mai degraba solurilor calcaroase. Este adaosul cel mai cunoscut si constituie, de asemenea, un ingrasamant.

Evitati, insa, folosirea balegarului proaspat: acesta, abia scos din grajd, risca sa arda radacinile plantelor. Trebuie sa folositi exclusiv gramezile de balegar lasate afara de mai multe luni de zile. Puteti sa-l depozitati in acest scop ,  avand grija sa il  acoperiti cu oprelata. Ca adaos, trebuie folosit o data la trei ani , in conformitate cu rotatia culturilor. „

Fragmente din ” Gradina de legume ecologica” de Agnes Gedda 

Adaug ca balegarul cald se  foloseste la formarea patului intr-o rasadnita, el fiind sursa de caldura pentru plantele care se vor semana apoi pe acel pat,  intr-un strat de sol deasupra lui.