Aici a fost ceapa. Cand tomatillos erau de cativa cm le-am plantat prin ceapa. Trebuia sa le pun semne ca erau mai mici/scunde decat ceapa. Dupa ce-am scos ceapa, destul de devreme anul acesta ca s-au topit” radacinile si oricum nu mai vroiam sa creasca (cepele f. mari se strica primele), am sapat, am ingrasat si am semanat pe langa tomatillos, fasolea care mi-a ramas din primavara, din aceea pitica si verde. Acum e numai o floare. Dar sa revin la tomatillos. Nu stiu de ce, am senzatia ca in urmatorii ani aceasta leguma va lua amploarea pe care a luat-o goji de cativa ani incoace. Eu o am de cativa ani, am semintele de la nepoata mea din California si am tot cultivat. Cel mai interesant este faptul ca, neconservate, mentinute in foitele lor de origine, au stat pe soba (neincalzita) in bucatarie pana in martie. Am tot luat , am consumat si am cautat sa vad daca se strica sa curat locul, dar ele nu, au ramas intacte pana in martie cand le-am mancat pe ultimele. Asa as vrea eu sa fie si roiile, sa stea proaspete si bune pana le terminam, dar nu se poate.
Da, sunt ancorate, legate intre ele si de aracii rosiilor sau de gard, sunt incarcate de rod iar eu am implantat aracii cand erau mici si nu cu determinare, asa ca le-am gasit pe jos cu tot cu araci. Dar nu se rup, nu s-au stricat, asa ca ma bucur si de privelistea pe care vi-o ofer si voua, dragi vizitatori.
Cand se umple casuta cu fructul si apoi creste fructul si plezneste casuta se pot culege, sunt deja bune de mancat. Daca le lasi mai mult, poate ca se si in galbenesc si se indulcesc, dar , mai pot sa se si maneze, ca nu le stropesc cu nimic. Daca sunt sanatoase se tin mult dupa cules, daca nu, nu.
