Tag Archives: gradina de legume

Rodul, o binecuvantare

                                                                                       

Am cules menta

* am cules menta caci era pe afara, pe  langa gard,  langa carare si, cum a plouat atata, a inceput sa se urateasca frunzele de  jos. sper sa creasca alta noua si cruda.

* am gasit o reteta de sirop de menta cu 300 g de menta cruda si cred ca o s-o fac, dar este  un  sirop fiert cam doua ore. nu-i bai.

* trebuie sa seman si rucola, din nou, caci pe cea semanata in ladita am tot tuns-o. ne place in salate, ne place gustul ei aseamanator cu leurda, deci voi semana undeva, vad eu unde  la  soare trebuie.

*  am cules visine si cirese pe  ploaie caci se sparg ciresele, se strica si visinele, deci nu vreau sa le pierd, asa ca am facut compot : 11 borcane(mici) cu visine si 10 (mari)  cu cirese .

* azi am stropit si rosiile cu ridomil, dar dupa o ora a plouat. voi stropi inca o data cu altceva, fiindca ardeii se ofilesc, deci au fuzarioza,  ii stropesc cu topsin.

Reteta sirop de menta:  

-300 g menta cruda

-1,5 kg zahar

– 2 litri apa  ( eu as  pune 1,5 l, cat zahar )

– 2 linguri miere de albine

Se opareste menta curata, spalata in 10 ape,  ca sa nu ramana particule de pamant prin incretitete-i  frunze,  in apa care fierbe cam 10 minute,  dupa care se scoate, se  strecoara prin tifon  zeama si se adauga zaharul. Se fierbe pana se face sirop,  adica pana se leaga. Mierea se  adauga inainte cu jumatate de ora de sfarsit, deci cam dupa 1,5 ore de fiert siropul.

Se toarna fierbinte in sticle, se capaceste   si se da la perna pana se raceste. Se bea cu apa  minerala sau cu sifon. Fiind zaharul fiert e bun si pentru  colite.

Ce sa mai  fac din menta? Ceva fara zahar, stiti?

Castraveţi

* Imi place sa cultiv castraveti mai mult  decat imi place sa-i mananc.Ii cultiv ca sa-i pun la murat pentru iarna,  asa faceam de cand cultiv gradina, insa, in ultimii ani am semanat si soiuri de  salata cu fructul lung si zemos,  apos adica, mai apos decat cel pentru murat.

* Cum am gradina mica si vreau sa am multe specii si soiuri cultivate, asa din curiozitate, am gasit de cuviinta sa inventez, acum 25 de  ani, un sistem de sustinere a castravetilor pe verticala. Castig foarte mult spatiu asa si,  mai mult,   nu se tarasc pe jos prin ploi si noroi si nici nu se maneaza asa de usor ca cei care stau pe pamant.

* Castravetele este o leguma din familia cucurbitaceae care contine 90% apa….ha, ha,  ha…!!! ati crezut ca-s  la „scoala  noua” ? Nu, nu mai glumesc, gata, sunt serioasa.

* Eu seman castravetii cat  de   dinvreme imi permite vremea, dar nu inainte de a se incalzi pamantul, caci semintele odata ce  se inmoaie si se racesc iarasi pot pierde embrionii si astfel sa nu mai rasara.

* Semintele mi le  pregatesc eu din primul exemplar pe care-l las sa creasca si sa se coaca la vrej, iar toamna il iau, ii scot semintele,  le  spal,  le usuc si le  pastrez pana la  primavara viitoare. Cand am prea multe le  pun in Pravalie. Am un soi de castraveti foarte gustosi, nu cornis,  aia fac cioturi in varfuri si nu-mi plac. Insa, nu stiu cum se numeste soiul meu de castraveti. Stiu,  doar, ca  nu se maneaza usor (adica nu se fac repede,  dupa ploi,  pete galbene pe  frunze),  insa tot ii stropesc ca si pe rosii.

* Lucrari la castraveti:

1. prima sapare dupa ce rasar

2. daca nu ploua ii ud la radacini cu furtunul tras pe langa rand.

3. cand dau carceii ii sap inca o data.

4. daca nu au rasarit uniform ii mut, ii smulg de unde sunt desi si ii sadesc unde sunt rari , dar si pe langa gardurile gradinii mele.  Sadirea o fac seara neaparat si dupa  ploaie daca este cazul, daca nu pun apa.

5. Dupa ce se  prind cei saditi ii mai sap o data, a treia oara, le pun ingrasamant si instalam sistemul de sustinere pe spalier. intind primele fire de care ei sa se agate, intre suporti, nu-i las sa cada pe jos.

6. pe masura ce cresc castravetii, daca nu ploua ii ud si le intind noi sarme de care sa se agate, tot mai sus.

7. la ultima sapa dau tarana  ca la cartofi,  adica ridic pamantul,  pe ambele parti ,  ca sa-i tina drepti de la baza, asa cum fac si la mazare.

8. cand  plantele ajung la varful sistemului de sustinere, la  ultimele sarme intinse pe care se agata,  ii ciupesc la varf, nu pe  toti, doar jumatate din ei. astfel incep sa creasca ramificatiile pe care apar florile cu castraveciori, cele femeiesti. azi am observat castraveciori,  pe ramificatii,  fara ca sa-i ciupesc, dar anul trecut pana nu i-am ciupit nu au facut castraveti. ciupitul inseamna sa-i rupi varful de crestere.

9. intre timp i-am stropit (vezi „Calendarul  lucrarilor in gradina mea” ) impotriva manei,  preventiv.

10. in sfarsit culesul. imi place sa-i vad cum atarna de sarmele spalierului, dau frunzele la o  parte si ii culeg. pe  primii ii mancam cruzi,  apoi facem salata de castraveti cu usturoi si abia apoi incepem sa strangem pentru muraturi. cum,  de la o vreme,  pun si castraveti in borcane de (1,5-2)  litri, nu in acelea mari de 8 sau 10 litri,  dintr-un cules pot pune cate doua borcane. sau pot sa-i culeg mici, zilnic si ii pastrez in frigider pana se aduna destui pentru un borcan.

Florile care se vad in pozele mari sunt flori barbatesti, ele  au rolul de a le poleniza pe  cele care au castraveti. Ca  la dovlecei.