Anul acesta este primul an ca folosesc aceasta leguma la mancare. Mai intai am vazut in piata si am luat , de Constantin, sa fac prajitura cu Rabarbăr. Am facut, a fost delicioasa.
Apoi ma intreaba Dragos, adica cineva care are gradina, daca nu stiu de unde se poate procura radacina.
Apoi imi spune sora mea (La multi ani, Luci! ) ca fiul ei adora gemul de rabarbar . Hai ca fac eu, zic, doar sa mai gasesc in piata. Si am gasit. Era cam ofilit si l-am pus in apa. Era mai mult dar incepusem sa-l curat cand mi-am amintit de poze.
Gemul pe care l-am facut eu nu este pe net, pe net erau retete cu tot felul de alte arome, de lamai, de portocale, nu, n-am gasit reteta nicaieri ca sa-mi placa, asa ca, am facut cum m-a taiat pe mine capul si cum se prezenta situatia pe parcurs.
Cantitati: * 3 kg de rabarbar spalat, curatat de piei (care se iau de la un capat la altul asa 
cum se vede in poza
asta) si taiat bucati cam de 1 cm .
* 2 kg de zahar.
Modul de lucru:
am amestecat zaharul cu rabarbarul si l-am lasat in camara cam 20 de ore, amestecand sa se dizolve zaharul.
Azi am vazut multa zeama si ca sa nu stric vitamina C, de tot, am facut asa: am strecurat zeama si am fiert siropul. Am primit un parfum extraordinar in toata casa, fierberea s-a facut incet si indelung, pana a scazut cam la jumatate zeama initiala, pana cand s-a legat siropul (desi nu era asa vascos ca un sirop ).
Apoi am adaugat rabarbarul si am lasat sa clocoteasca doar 15 minute, aproximativ, pana s-a ingrosat vizibil. S-a ingrosat foarte repede, bucatile de rabarbar fiind macerate si deci inmuiate s-au legat repede.
Am spumuit, dar nu destul, caci nu vroiam sa-l mai lasn pe foc, mai mult timp, asa ca l-am turnat fierbinte in borcanele fierbinti. Capacite stau la perna.
Au iesit , din aceata cantitate, 8 borcane si un bol 
De gust si miros nici nu mai spun, este un deliciu dulce acrisor.
