Tag Archives: Singapore

Români în lume

Nici n-am ramas singura de multa vreme, pe aeroportul din Perth, dupa ce ma despartisem de fiul meu, ca am si auzit romaneste, la 10 metri de mine, la un telefon fix.Si vorbea si vorbea, doamna aia, tare, ca tot nu o „auzea” nimeni, ori asa credea ea.Eu ciuleam urechile nu din indiscretie ci fiindca tocmai se anuntase ca avionul nostru spre Singapore este delayed.Din timp in timp ne anunta ceva si eu , cat de atenta as fi fost, desi nu puteam fi, nu intelegeam mai nimic din ce se anunta.Asa ca ma bucurasem de existenta unei romance pe „platou” si o urmaream din priviri sa vad unde dispare cand va incheia convorbirile. Am vazut ca nu era singura si ca , mai mult, era un grup de romani care se cunoscusera acolo, in acel aeroport. De fapt, pe doi dintre ei, tata si fiu, langa care urma sa stau in avionul spre Londra, i-am auzit vorbind romaneste, in trecere, cand inca eram cu fiul meu pe acolo.Of, ce mica-i lumea si ce bine-mi prindea acum ca astia stiau, cei doi, engleza, caci traiau de 22 de ani in Australia.Tatal, caci fiul avea doar 18.

Mai tarziu, dupa 13 ore de zbor fara somn si cu discutii fragmentare cu domnul cel tata, fragmentare in pauzele dintre cele trei filme, pe care eu le urrmarisem pe spatarul fotoliului din fata mea, timp in care domnul dormea,  deci la coborare nu am mai putut sa astept sa se adune grupul de romani si am luat-o de una singura, prin Heathrow, lucru pe care apoi l-am regretat tare mult.Cred ca ma enervase faptul ca si-a lipit guma pe meniul lui si astfel nu l-a mai putut deschide sa vada ce sa aleaga la micul dejun.Uff, imi ziceam eu, dar ce sa ma astept de la un om neinstruit? Sa ma fi asteptat eu ca viata civilizata si normala din Australia lui de 22 de ani sa-l fi cizelat? Hmm, nu s-a intamplat asta.

Pe aproape acelasi traseu , dar la venire, am cunoscut un alt romano-australian, tot in constructii lucra, tot de douzeci si ceva de ani traind acolo, parca 28, si care avea atata nevoie de cineva care sa-l asculte romaneste incat ma urmarea pas cu pas prin aeroportul din Singapore astfel ca nu am avut timp sa-mi pozez eu orhideele alea minunate.Macar le-am simtit mirosul, credeai ca esti in rai, nu pot sa descriu cat de curat, frumos si placuta este trecerea prin acel aeroport. Domnul roman de care zic mi-a aratat, cu mandrie, ce avea el in sacosa de mana. O oala de ceramica, de lut, de sarmale.Nu am comentat, nu cunosteam , pe atunci, calitatile acestei ustensile de bucatarie.

Da. Am avut parte de romani in timpul calatoriei. Si daca m-as fi dus in Noua Zeelanda,  sigur,  aveam. Si pe blog vine din cand in cand cineva de acolo si banuiesc ca este roman.

va urma

De la capătul lumii

Si lumea se vede altfel.Incepand cu boarding in Sibiu unde ma pierdeam printre  etnicii germani care traind in Munich(unii) isi duceau bunica din Sibiu sa le faca nepotilor zacusca si compoturi pe iarna si regasindu-ma in Singapore printre tufele si aranjamentele ,splendid dispuse peste tot, de orhidee,imbatandu-ma cu parfum  de orhidee in loc de mirosul vreunui spray deosebit.Si bucurandu-ma de ospitalitatea singaporenilor atat de mult incat nu  doar informatia ceruta era dusa pana la capat,capatul fiind acolo si atunci unde si cand eu intelegeam ,dar si mai mult,fiind ziua Singaporelui,adica 45 de ani de independenta,am fost aleasa sa le primesc distinctia, oferita unor calatori ,de ziua lor.Superb si incantator,iar oboseala in cele doua zile de calatorie nu am simtit.Bucuria este antidotul oboselii,al stresului si al tristetii.Bucurati-va,zice si in Fericirile dar si in Oda bucuriei.

Stiati ca in Singapore este interzis sa te besesti?Da,se ia amenda.Nici guma nu ai voie sa mesteci.Curatenia este impecabila,praful nu exista.

De cateva zile astept sa se depuna praful pe aici  ,pe la ai mei acasa , insa astept degeaba.Mainile mele pe  care acasa la mine trebuia sa le spal de 7 ori pe zi,pe putin si sa le frec cu lamaie  aici,orice as face nu se murdaresc.Aici murdaria este curata ,paradoxal.Fiindca vantul bate,nisip este destul.

O fi nisip insa eu cat am umblat prin oras am vazut numai verde,parcuri si paduri de o parte si de alta a drumurilor,iar despre drumuri spun doar ca pe ele plutesti.

E o alta lume,preocupata de tot felul de probleme cotidiene si de cum sa-si petreaca mai eficient si placut timpul liber.E o lume diferita de lumea mea,adica  strict a mea,de acasa.Fara nervi,fara tonuri ridicate,calma si intelegatoare.Normala.Asa mi se pare ca este normal sa traiesti.

Sunt bucuroasa.Si emotionata, caci,se apropie sorocul.

Singapore