Category Archives: Mancaruri

retete

Alte conserve, alte murături

Ieri mi-am luat pauza de distractie, adica sa plec de acasa,  oriunde,  pentru mine este distractie, chiar si pe strada, cu bicicleta. Dar am avut o directie bine stabilita ,  la florarie.

Terminasem curatenia in sufragerie, pe pervazul exterior erau muscate ce  n-au inflorit deloc fiind la semiumbra, sub cires, asa ca le-am luat jos sa sterg de  praf si de  paienjeni si….ce frumos ar sta acolo niste flori colorate diferit si trainice, care sa  stea asa pana la iarna.

Cum ce flori sunt astea, nu-s artificiale ci crizanteme. Da, acum ma uit la ele de cateva ori pe zi si-mi incarc „nervii” ca sa  pot continua treaba.

Alta destinatie a fost piata,  vinete si gogosari de cumparat pentru reteta aia pe care am vazut-o in mai multe locuri dar si la Alexandra. Si conoipida, vai cat este de sanatos sa mananci, macar o data pe…saptamana,  conopida! Mai trebuie sa repet figura c-am uitat sa-mi iau miere de albine.

Eu m-am abatut nitel de la reteta originala, nu am folosit decat jumatate de  litru, chiar mai putin, de ulei la prajitul vinetelor. Le-am taiat rondele groase, cat o grosime de deget gros si le-am prajit asa cum prajesc eu vinetele,  in ulei putin,  atat cat sa-l absoarba feliile din tigaie. Apoi intorcandu-le pe cealalta parte ele lasa uleiul necesar. Cateodata am mai completat,  insa cand le-am scos din tigaie nu curgea, dupa  ele,  uleiul, erau chiar uscate,  insa destul de moi.

Inca ceva am modificat,  am curatit vinetele zebra,  adica nu complect  si astfel rondelele nu se  destrama , raman discuri si cand le introduci in borcan. Am avut 2 kg de  gogosari si 2,5 kg de vinete,  deci jumatate de  portie,  la care am facut un bait din jumatate litru de apa si tot atat   otet, o lingura de  sare si 8 de zahar,  piper boabe si foi de dafin. Astfel, gogosarii,  taiati in patru si apoi fiecare sfert,  iarasi,  in trei,  i-am oparit destul de bine,  adica nu cateva  minute ci mai multe,  fiindca aveam gogosari grosi in pulpa,  ceva de  vis,  asa i-am nimerit. Am montat borcanul,  primul cu straturi alternative de vinete si gogosari,  cu catei de usturoi printre ele si apoi am turnat zeama . De fapt, ca sa intre mai usor am turnat treptat zeama,  pe masura ce aranjam straturile.

Acum observ ca nu mai am destula compozitie pentru celalalt borcan de 2 litri, asa ca am recurs la un compromis,  adica straturile le-am facut din trei feluri: vinete,  gogosari si conopida. In final au stat 25 minute in bain marie si cand se vor raci le voi poza si adauga la postare. Apoi mi-a ramas conopida (am desfacut doua) si ma gandeam sa mai iau de la mine niste ardei/gogosari sa mai fac un borcan de 720 ml. Of, de s-ar putea face si muraturi din piersici!!!! Dulceata de piersici sta la racit, o sa  scriu alt post cum am facut-o anul acesta.

Salată de sezon

Sezon de piersici, asta avem noi acum, iar salata verde din piata, fiindca a noastra nu vrea sa creasca pe caldura asta. Da, avem si rucola in gradina dar acum, in poza, vad ca are oua,  de musculita alba de sera,  pe dosul frunzelor, deci nu am folosit-o desi am udat-o la greu sa creasca frunzele. Una peste alta salata lui Jamie este minunata cu piersicile mele zemoase, rosii, parfumate si culese cu mana din pom (nu din copac cum mai zice cate cineva care chiar are gradina).

 Va reamintesc, fiindca e pacat sa nu faceti asa o salata macar o data pe saptamana, reteta: pe un platou  se aseaza in straturi (nu se amesteca) intai salata verde rupta in maini, nu taiata , dupa ce a fost spalata si uscata, adica svintata sa nu aiba apa pe ea, apoi urmeaza stratul de sunca presata, pe care eu o iau de la Fru Marin sau de la Foxx si rog sa mi se felieze  foarte fin, nu ca pentru sendwich , ci asa . Si sunca o rup in maini, nu folosesc cutitul la  aceasta salata. Am pus cam 300   grame, peste care un strat, iarasi gros,  de Mozarella, pe care am fasiiat-o din mana. Intre timp peste fiecare strat am stropit cu zeama de  lamaie si putin ulei de masline , fiindca nu se amesteca la sfarsit.

Ei, acum vine stratul de piersici, rupte in doua si cu miezul in sus, ca sa retina zeama de lamaie si uleiul, foarte fin pulverizate peste. La sfarsit presar menta din congelator, caci in gradina mi s-a uscat si iar zeama de lamaie si ulei de masline. Sa nu exageram, atat de putin ulei se pune ca nici nu se simte,  cam 50 ml in total si zeama intreaga de la o lamaie moale, adica una care are multa zeama si coaja subtire (stiti sa cumparati lamai? se vad de la o posta care-s bune de zeama si care au coaja groasa si zeama putina). In plus, am citit ca daca vrem sa lase lamaia zeama mai multa s-o tinem, o ora inainte de folosire,  in apa calda. Eu nu am incercat caci l-am invatat si pe sotul meu sa cumpere lamai bune de stors. Ale mele, din pom,  nu stiu de ce nu se mai desprind odata, parca din galbene se fac din nou verzi si-s tari la pipait si erau asa si acum trei luni cand am scos lamaiul afara, in luna lu’mai. Altadata, anii trecuti, cand am luat o lamaie din pom si am taiat-o am gasit samburii incoltiti,  aveau deja verde mugurele in interiorul lamaii, foarte curios. Scuze, o poza  noua nu am dar cam tot asa sunt,  si acum,  lamaile.

Salata Jamie Oliver era in loc de ciorba, felul doi era limba de porc cu masline. Sincer, nu s-a potrivit, felul doi a ramas doar gustat, pe altadata. Salata asta este …musteste de vitamine si proteine, te saturi pentru o zi intreaga, zau asa…

Pâine bună

Cineva trebuie sa-ti dea un impuls din cand in cand ca sa-ti imbunatatesti modul de viata. La mine, rolul acesta il are sora mea, Luci, ea, care a trait, lucrand in mediu medical si traieste in Timisoara, unde, sa fim seriosi, este ca-n occident, din multe puncte de vedere.

Ea mi-a spus,  dupa ’89, ca-mi trebuie cuptor cu microunde  si nu-mi imaginez cum este viata fara el, viata unei femei la bucatarie. Ea mi-a spus ca face paine de casa si ca se face foarte usor. Si asa este.

Ea nu mi-a spus,  niciodata,  ca-mi trebuie autoturism, ea ma astepta la gara, la 10 seara sau mai tarziu, cand aveam accelerat Bucuresti-Timisoara  via Vintu de Jos. Cateodata luam eu un taxi, era cand ma duceam destul de des. Daca mi-ar fi spus ca am nevoie de masina poate as fi avut, ca bani au trecut destui prin mainile mele in viata asta….

Si, uite asa,  ieri am copt o  paine de 700 grame, dintr-o faina speciala in care sunt amestecate toate ingredientele,  doar apa  se mai adauga.

Din 500 g de faina asta si 350 ml de apa calduta, amestecate cu mixerul pana se omogenizeaza si apoi tinut castronul la cald am copt o paine de 2,50 lei. Paine ce-o cumparam noi costa 3,20 lei si este mai seaca. Asta are umezeala necesara ca sa nu simti ca mananci rumegus ( cum simt eu la cea de 3,20 lei ).  E buna, am mancat prima felie goala, am pus si seminte de dovleac  in aluat. Se mai pot adauga si alte ingrediente, de ex. frunze de ceva ca sa fie aromata, ma rog, eu prefer frunzele crude.

De salata de vinete ne-am cam saturat asa ca o  alternativa este salata de avocado. O fac asa:  frec pasta de avocado (obtinuta prin frecare,  din leguma scoasa din coaja – imi plac cele cu coaja grunjoasa si tare -) cu putin ulei de masline, apoi adaug usturoi si rosie tocata marunt, zeama de lamaie la inceput si sare,  optional.  Sigur ca pot manca doua persoane dintr-un avocado dar eu , azi, sunt singura si salata asta nu se tine bine in frigider,  lasa zeama de la rosii,  ceea ce  nu-i de dorit, asa ca m-am sacrificat cu doua felii de paine prajita cu salata de avocado.

In sticla,  ce se vede in poza,  este must de acum…multi ani, conservat prin „taiere”  si este foarte bun.