Category Archives: Gradina si gradinuta

poze din gradina si din gradinuta

Lămuriri – metode de grădinărit

Fiindca unii dintre voi, dragilor, cititi doar printre randuri, ori pe diagonala voi spune in aceasta postare ce as vrea eu sa intelegeti despre mine si gradinarit.

In primul rand , ani de zile, din 1985 cand ne-am mutat la casa noastra, am cultivat legume si am avut pomi fructiferi.  Am lucrat gradina cu placere, pe mine nu m-ai fi vazut/auzit injurand  printre plante sau printre pomi, de fapt eu  nu injur de felul meu, am o educatie, am lucrat intr-un mediu elevat, scoala este , totusi, sau era, altceva decat santierul. La noi , nici daca erai obisnuit de acasa cu injraturile, nu puteai injura ca te auzeau elevii, mereu intrau elevi in cancelarie, mereu erau pline coridoarele de elevi, asa ceva nu se putea concepe.

De ce divaghez? Pentru ca gradina este un izvor de energie buna, cosmica cu care ma incarcam de cate ori treceam sau lucram la ea si este foarte important, ca atunci cand faci un lucru sa ai inima usoara, sa nu fii incarcat cu nemultumiri si sa primesti deschis ceea ce-ti ofera ea, gradina si, desigur,  plantele.

Asa, si, pentru ca erau vremuri cand cei care nu stropeau rosiile cu nimic le aruncau fiindca se manau atat plantele cat si patlagelele, fie verzi, fie coapte, noi stropeam. Stropeam de obicei cu piatra vanata. Sotul meu insista sa stopim cu alte substante si eu, de cele mai multe ori impuneam metoda mea, piatra vanata. Altadata, in alti ani, trebuia sa folosim si alte substante, se manau toate si castravetii si fasolea facea purici si ceapa se mana inainte de a-i creste bulbul si uite asa, se poate vedea, din anul 2010 de cand am scris intr-un calendar, cat de des si cu ce am stropit in gradina si pomii.

Avem analize bune, multumesc Lui D-zeu, atatia ani am mancat legumele noastre din gradina, stropite cu diferite substante chimice mai mult sau mai putin invazive si nu avem a ne plange in privinta asta. De ce, totusi, la un moment dat am renuntat la tratamente chimice? Nici intr-un caz c-am fi speriati de ele ca de bombe, nici intr-un caz ca vrem sa mancam ecologic, natural sau cum i se mai spune. Ba , mai mult, cand am luat eu, ca eu sunt capul rautatilor, hotararea asta era in toamna lui 2011 cand am avut niste prieteni dragi drept musafiri, care au venit la noi sa-si ia capsunii ce noua ne prisoseau si cu care am povestit multe despre gradinarit si metodele” moderne”. De la Nik am aflta ca este bine sa nu sapam toamna gradina ci s-o mulcim si deja de atunci am inceput; acela a fost primul pas pe care l-am facut in trecerea la alte metode de gradinarit. In 2011, Vasile, nu de un an, da? 😀 Am  sapat doar o portiune in care erau capsunii scosi si restul am acoperit cu gunoi de grajd, asa cum se vede intr-o postare din noiembrie 2011.

Apoi, in primavara lui 2012 am sapat eu cu harletul, portiune cu portiune pe masura ce semanam, caci nu se seamana toate deodata si astfel am vazut cat de usor se sapa pamantul care nu a fost „deranjat” toamna. Astfel am continuat la fel ca inainte sa lucram, doar ca nu mai stropeam cu substante chimice, asa am hotarat. Si, daca ma gandesc bine, am hotarat asta din comoditate. Era o nebunie la noi cand ii spuneam sotului meu (el prepara substantele si cara pompa grea) ca „acum trebuie sa stropim”, el avand alta treaba in acea zi si mai si lucra pe vremea aia la serviciul lui. Eu aveam formate, de ani de zile, niste reflexe legate de necesitatile plantelor, la rosii si castraveti vedeam momentul in care trebuia actionat. Bineinteles ca dupa ploaie si caldura mare, fiindca pamantul nefiind mulcit nu avea protectie impotriva manei la rosii si castraveti. Ba se mai mana si mazarea, cateodata. Ei, bine, metoda la care am recurs in 2012, cea neinvaziva deci fara stropiri cu chimicale, era legata si asociata cu mulcirea. In felul acesta probabilitatea de mana la rosii si castraveti era redusa, daca nu chiar anulata.

Si, cum ziceam, in vara aceea am renuntat prima data la substante chimice pe gradina de legume, dar a venit o grindina mare de tot la inceput de iunie, rosiile noastre erau deja cat merele , s-au stricat multe, ma rog, am fost necajita ca, uite, e primul an in care vreau sa dovedesc, sa-mi devedesc mie ca se poate fara stropiri (sincer, zeama de urzici cu care a stropit sotul meu nu a avut niciun efect pe frunze) si acum gata. Am plecat apoi la Timisoara sa ma relaxez/reculeg sa uit de gradina si iata ca ma suna fiul meu (nici nu apucasem sa plecam la casa din munti, la Rusca) si ma intreaba daca as vrea sa ma duc la ei. Era ca si” vrei calule ovaz?” Si m-am dus in trei timpi si doua miscari. O miscare la viza si alta miscare la bilet. Si, credeti ca m-a mai durut de gradina, de grindina, de rosii si de toate cele ale mele de fiecare zi? Intrebare retorica.

Asa ca, zic, Dumnezeu e mare, le aranjeaza pe toate dupa planurile Lui, de unde si vorba aceea: „daca vrei sa-L faci pe Dumnezeu sa zambeasca, fa-ti planuri „. Si cum eram plecata 3 luni in vara aceea, habar n-am cum au evoluat toate in gradina, stiu doar ca, de ziua mea, sotul meu mi-a aratat doua rosii mari, mari de care imi era tare dor  si cand m-am intors, la sfarsit de septembrie, inca aveam rosii in camara. A fost un an tare secetos, s-au uscat vrejii devreme dar in congelator am gasit ardei tocati pentru ciorbe, dovlecei etc. si in pivnita bulion. Ce mai?!

Concluzionand, din toamna lui 2011 pana in primavara lui 2014 cati ani sunt? Atatia ani  avem noi , de gradinarit neinvaziv. Iar anul trecut, asa cum am mai scris, a fost unul deosebit de bogat in fructe si legume, exclusiv mere.

Si ca sa raspund si doamnei Constanta care intreaba ce-i aia „mulcit” , este acoperirea solului cultivat cu legume,  inainte de plantare  sau  dupa plantare si dupa  prima prasila, cu resturi vegetale uscate gen paie, rumegus, talaj etc. Stratul de paie opreste evaporarea apei din sol, deci se mentine umiditatea langa plante, impiedica atacul de phitoftora, ciuperca manei la rosii, te scuteste de prasit toata vara si, daca scormonesti in timpul verii sub paie vezi ca pamantul este reavan si nu batatorit cum este dupa fiecare ploaie daca-i neacoperit. Si mai sunt avantaje minore, gen nu se face mocirla dupa ploi saptamanale si poti intra printre plante foarte frumos. Noi am mulcit in 2012 asa: rosiile, castravetii, mazarea, capsunii.

Cu ganduri bune pentru toata lumea,va doresc si voua gandul cel bun si sa lucrati cu placere si cu drag in gradinile voastre.  Si scuze pentru lungimea postarii.

Aspecte din viața plantelor

DSCN1018 DSCN1019 DSCN1020

DSCN1021 DSCN1024 DSCN1022

DSCN1027 DSCN1028 DSCN1034

DSCN1036 DSCN1042 DSCN1047

DSCN1031 DSCN1040 DSCN1043

DSCN1044 DSCN1050 DSCN1053

DSCN1057 DSCN1054 DSCN1061

DSCN1065 DSCN1038 DSCN1016

DSCN1050 DSCN1049 DSCN1059

DSCN1060 DSCN1071 DSCN0844

DSCN0849 DSCN0852 DSCN0826

DSCN10251. brocoli trebuie udat daca vrem sa lege capatana frumoasa din boboci de floare.

2. kalele nu trebuie udate ca tot cresc frunze noi, dar se scot frunzele de jos care sunt vestede.

3. rosiile trebuie udate chiar daca sunt mulcite daca vrem sa creasca patlagelele. Nu le-am stropit decat cu bordeleza si ultima oara tare demult.

4. ardeii au nevoie de multa apa si sapa atunci cand pamantul de sub ei se crapa si se intareste.

5. fasolea trebuie udata zilnic ca sa creasca pastaile frumoase. Eu ud dimineata totul.

6. dupa ceapa , pe acea parcela, se dezvolta tomatillo si fasole pitica de-a doua.

7. fasolea pitica terminata, fara sa o ud, a inflorit inca o data.

8. dovleceii cei lungi si subtiri fac pulpa foarte frageda si, desi se coloreaza coaja, pulpa este frageda si buna pentru mancaruri, adica nu-i coapta. E un soi grozav, am lasat 2 de samanta.

9. dovleceii, desi am doar doua soiuri, sunt atat de productivi incat raman neculesi si se coc mari de tot.  le dau apa si lor langa tulpina principala. Au avut un inceput de fainare si i-am stropit cu tilt, altfel erau uscati acum.

10. in sfarsit, despre rosii, pot sa spun ca, desi mulcite, le ud, nu asa des ca pe ardei, dar fiindca nu ploua le ud si pe ele. unele soiuri au frunze ingalbenite, eu le scot, ele apar din nou, dar ce am observat eu este faptul ca atunci cand le-am stropit cu acid boric, adica pe la mijlocul plantei, luata pe verticala, nu au rod. asa ca, nu stiu ce sa cred despre zicerea pe care am aflat-o anul acesta cu acidul boric si cu legarea rodului. nu pot confirma asta, ci dimpotriva. in poze nu-s coapte fiindca le iau , nu le las sa se rascoaca la v rej, am eu motivele mele, in plus, mie imi plac semicoapte ca altfel, daca le las sa se coaca asa ca pentru bulion, se desprinde pielita de pe ele si sunt foarte dulci, asa ca le mancam rosii dar nu rascoapte ca pentru cand le iau seminte, ca pentru bulion. ingrasamant nu le-am mai dat caci n-am, dar soiurile mari sunt uriase si nu numai atat sunt si multe pe fir, soiurile mici sunt enorm de multe patlagele, soiul black are frunzele inegrite si uscate pe jos, cred ca-i un soi sensibil, iar soiurile cherry sunt grozav de incarcate, atat kumato al meu cat si cel primit din Suceava.  Soiul brandywine nu este productiv, e soiul care are cele mai putine patlagele pe fir dar se fac mari, primele. bine ca nu am pus decat patru fire, ajunge ca se si maneaza repede frunzele. in schimb, soiul meu inima de bou se rup aracii de cat de incarcati sunt, iar cel mai rezistent soi, la mine, este soiul Mari de Timisoara. am si doua fire de galbene de ale mele care inca nu s-au copt insa sunt frumoase si vreo patru fire din cele SUA, aduse de mine in 2004 cand m-am intors din California. e soiul din care fac conserve, intregi la borcan in apa sau in bulion.

Iata-le si pe cele coapte alaltaieri. Cea mai b una este cea mai mare, de 480 g , cea de la Timisoara. Bune si acrisoare sunt si Albenga, deasemenea Black dar nu lasate prea mult pe vrej ca se inmoaie repede, ele sunt foarte zemoase.

DSCN1133

Suntem bine, sanatosi, ceea ce va doresc si voua vizitatorilor si prietenilor gradinii Elisei. Am spus „gradinii Elisei” fiindca „gradinaElisei” este deja un brand, hahahaha!

Grădina și grădinuța

Stilul jungla in gradina si in jurul meu, cu atatia pomi , zemura si toate celelalate care depasesc deja doi metri, ma caracterizeaza. Imi place sa vad o gradina dichisita, englezeasca, ordonata cu alei si gazon  bine tuns, cu tufe ce au forme anumite, insa, doar atat, imi place sa vad.

In jurul meu cresc plante inalte si pomi si asa ma simt eu ocrotita. Drept e ca noaptea ar fi scary mai ales cand ghioraie motanul tarcat care-si are culcusul la noi in fan. Dar, cine iese noaptea afara?

Un morcov pe zipartea dreapta cu dovlecei si ardeiTomatillo in locul cepeigogosar

ardeiDSCN0669DSCN0670DSCN0678DSCN0688DSCN0687DSCN0651DSCN0646DSCN0643DSCN0641DSCN0606DSCN0630DSCN0634DSCN0667DSCN0545DSCN0517DSCN0546DSCN0548Ce-am observat pana acum, referitor la semintele primite de la banca de gene: rosiile inima de bou sunt mai mici atat plantele cat si gogonelele, decat cele pe care le am eu de ani si ani de zile. Cele cherry sunt productive si nu cresc inalte, doar ca am lasat eu mai multi lastari si au  multe ciorchine care incep sa se coaca, deja am mancat si-s bune. Am mai primit portocalii dar mi se pare ca-s tot inima de bou, vedem cand se vor coace. Fasolea urcatoare primita  este pe o singura pocie(arac) si face pastai mov ca si florile, dar este sensibila la boli, nu am stropit fasolea cu nimic si i s-au vestejit partial niste frunze, totusi a crescut. Ardeiul de la ei este bun, un soi gras cu fructele in sus si un soi iute cu ardeii destul de lungi dar nu sunt iuti de verde, poate cand se vor inrosii se vor iutii. Vinetele de la ei au putine flori, abia acum s-au inzdravenit dupa ce le-am udat cu macerat de urzici si infloresc. Vom vedea cum este soiul lor, lungi, groase, scurte ori deschise la culoare.

Suntem bucurosi de cum arata gradina noastra, adica plantele din ea. Contrar prognozelor ca vom avea o vara secetoasa, pana acum a plouat destul de bine, roadele au prins putere, asa ca, daca va fi seceta in continuare nu va afecta rodul care deja se vede in varsta medie spre matura. Adica, este  mult mai bine ca anul trecut. Totusi, acum se raceste si, vremea de seara si dimineata, deja, seamana cu cea de toamna. Sper ca este doar o impresie.