Tag Archives: gradinarit

Lămuriri – metode de grădinărit

Fiindca unii dintre voi, dragilor, cititi doar printre randuri, ori pe diagonala voi spune in aceasta postare ce as vrea eu sa intelegeti despre mine si gradinarit.

In primul rand , ani de zile, din 1985 cand ne-am mutat la casa noastra, am cultivat legume si am avut pomi fructiferi.  Am lucrat gradina cu placere, pe mine nu m-ai fi vazut/auzit injurand  printre plante sau printre pomi, de fapt eu  nu injur de felul meu, am o educatie, am lucrat intr-un mediu elevat, scoala este , totusi, sau era, altceva decat santierul. La noi , nici daca erai obisnuit de acasa cu injraturile, nu puteai injura ca te auzeau elevii, mereu intrau elevi in cancelarie, mereu erau pline coridoarele de elevi, asa ceva nu se putea concepe.

De ce divaghez? Pentru ca gradina este un izvor de energie buna, cosmica cu care ma incarcam de cate ori treceam sau lucram la ea si este foarte important, ca atunci cand faci un lucru sa ai inima usoara, sa nu fii incarcat cu nemultumiri si sa primesti deschis ceea ce-ti ofera ea, gradina si, desigur,  plantele.

Asa, si, pentru ca erau vremuri cand cei care nu stropeau rosiile cu nimic le aruncau fiindca se manau atat plantele cat si patlagelele, fie verzi, fie coapte, noi stropeam. Stropeam de obicei cu piatra vanata. Sotul meu insista sa stopim cu alte substante si eu, de cele mai multe ori impuneam metoda mea, piatra vanata. Altadata, in alti ani, trebuia sa folosim si alte substante, se manau toate si castravetii si fasolea facea purici si ceapa se mana inainte de a-i creste bulbul si uite asa, se poate vedea, din anul 2010 de cand am scris intr-un calendar, cat de des si cu ce am stropit in gradina si pomii.

Avem analize bune, multumesc Lui D-zeu, atatia ani am mancat legumele noastre din gradina, stropite cu diferite substante chimice mai mult sau mai putin invazive si nu avem a ne plange in privinta asta. De ce, totusi, la un moment dat am renuntat la tratamente chimice? Nici intr-un caz c-am fi speriati de ele ca de bombe, nici intr-un caz ca vrem sa mancam ecologic, natural sau cum i se mai spune. Ba , mai mult, cand am luat eu, ca eu sunt capul rautatilor, hotararea asta era in toamna lui 2011 cand am avut niste prieteni dragi drept musafiri, care au venit la noi sa-si ia capsunii ce noua ne prisoseau si cu care am povestit multe despre gradinarit si metodele” moderne”. De la Nik am aflta ca este bine sa nu sapam toamna gradina ci s-o mulcim si deja de atunci am inceput; acela a fost primul pas pe care l-am facut in trecerea la alte metode de gradinarit. In 2011, Vasile, nu de un an, da? 😀 Am  sapat doar o portiune in care erau capsunii scosi si restul am acoperit cu gunoi de grajd, asa cum se vede intr-o postare din noiembrie 2011.

Apoi, in primavara lui 2012 am sapat eu cu harletul, portiune cu portiune pe masura ce semanam, caci nu se seamana toate deodata si astfel am vazut cat de usor se sapa pamantul care nu a fost „deranjat” toamna. Astfel am continuat la fel ca inainte sa lucram, doar ca nu mai stropeam cu substante chimice, asa am hotarat. Si, daca ma gandesc bine, am hotarat asta din comoditate. Era o nebunie la noi cand ii spuneam sotului meu (el prepara substantele si cara pompa grea) ca „acum trebuie sa stropim”, el avand alta treaba in acea zi si mai si lucra pe vremea aia la serviciul lui. Eu aveam formate, de ani de zile, niste reflexe legate de necesitatile plantelor, la rosii si castraveti vedeam momentul in care trebuia actionat. Bineinteles ca dupa ploaie si caldura mare, fiindca pamantul nefiind mulcit nu avea protectie impotriva manei la rosii si castraveti. Ba se mai mana si mazarea, cateodata. Ei, bine, metoda la care am recurs in 2012, cea neinvaziva deci fara stropiri cu chimicale, era legata si asociata cu mulcirea. In felul acesta probabilitatea de mana la rosii si castraveti era redusa, daca nu chiar anulata.

Si, cum ziceam, in vara aceea am renuntat prima data la substante chimice pe gradina de legume, dar a venit o grindina mare de tot la inceput de iunie, rosiile noastre erau deja cat merele , s-au stricat multe, ma rog, am fost necajita ca, uite, e primul an in care vreau sa dovedesc, sa-mi devedesc mie ca se poate fara stropiri (sincer, zeama de urzici cu care a stropit sotul meu nu a avut niciun efect pe frunze) si acum gata. Am plecat apoi la Timisoara sa ma relaxez/reculeg sa uit de gradina si iata ca ma suna fiul meu (nici nu apucasem sa plecam la casa din munti, la Rusca) si ma intreaba daca as vrea sa ma duc la ei. Era ca si” vrei calule ovaz?” Si m-am dus in trei timpi si doua miscari. O miscare la viza si alta miscare la bilet. Si, credeti ca m-a mai durut de gradina, de grindina, de rosii si de toate cele ale mele de fiecare zi? Intrebare retorica.

Asa ca, zic, Dumnezeu e mare, le aranjeaza pe toate dupa planurile Lui, de unde si vorba aceea: „daca vrei sa-L faci pe Dumnezeu sa zambeasca, fa-ti planuri „. Si cum eram plecata 3 luni in vara aceea, habar n-am cum au evoluat toate in gradina, stiu doar ca, de ziua mea, sotul meu mi-a aratat doua rosii mari, mari de care imi era tare dor  si cand m-am intors, la sfarsit de septembrie, inca aveam rosii in camara. A fost un an tare secetos, s-au uscat vrejii devreme dar in congelator am gasit ardei tocati pentru ciorbe, dovlecei etc. si in pivnita bulion. Ce mai?!

Concluzionand, din toamna lui 2011 pana in primavara lui 2014 cati ani sunt? Atatia ani  avem noi , de gradinarit neinvaziv. Iar anul trecut, asa cum am mai scris, a fost unul deosebit de bogat in fructe si legume, exclusiv mere.

Si ca sa raspund si doamnei Constanta care intreaba ce-i aia „mulcit” , este acoperirea solului cultivat cu legume,  inainte de plantare  sau  dupa plantare si dupa  prima prasila, cu resturi vegetale uscate gen paie, rumegus, talaj etc. Stratul de paie opreste evaporarea apei din sol, deci se mentine umiditatea langa plante, impiedica atacul de phitoftora, ciuperca manei la rosii, te scuteste de prasit toata vara si, daca scormonesti in timpul verii sub paie vezi ca pamantul este reavan si nu batatorit cum este dupa fiecare ploaie daca-i neacoperit. Si mai sunt avantaje minore, gen nu se face mocirla dupa ploi saptamanale si poti intra printre plante foarte frumos. Noi am mulcit in 2012 asa: rosiile, castravetii, mazarea, capsunii.

Cu ganduri bune pentru toata lumea,va doresc si voua gandul cel bun si sa lucrati cu placere si cu drag in gradinile voastre.  Si scuze pentru lungimea postarii.

Observații legate de cultivarea legumelor în stil ecologic

Sunt in masura sa trag, deja, niste concluzii  in ceea ce priveste cultivarea legumelor in mod ecologic, adica fara prasile, fara insecticide si fungicide chimice, cu mulcire.

1. este benefic sa nu sapam/aram pamantul toamna.

2. mulcirea este utila, insa, mulciul folosit trebuie sa fie diferit  de la leguma la leguma.

3. rosiile le-am mulcit cu nuiele de vita de vie sectionate/ rupte la zece centimetri si cu tije uscate de urzici (care se gasesc pe locurile unde au crescut urzici anul trecut). este bine asa dar stratul trebuie sa fie gros, sa nu se vada pamantul.

4. ardeii i-am mulcit cu nuiele, tije si fan. am constatat ca acolo unde era mulcit cu fan pamantul s-a mentinut afanat si umed, iar unde am mulcit cu nuiele sau tije s-a intarit, s-a batatorit si a trebuit sa sap (era ca betonul). deci, ardeii se mulcesc cu eficienta cu fan (iarba tunsa din curte si uscata).

5. vinetele le-am mulcit cu fan si cu rumegus. am constatat ca este eficienta mulcirea vinetelor cu fan, ca si a ardeilor.

5*  castravetii i-am mulcit cu fan si le place, se mentine umezeala, au crescut, desi la un moment dat o parte din ei erau manati, aveau pete galbene pe frunze, dupa grindina si tratament cu macerat de urzici si-au revenit.

6. musculita alba de sera cedeaza la macerat de urzici daca se insista, daca se stropesc plantele zilnic, cateva zile consecutiv.

7. piersicii au facut purici si cum am fasole in jurul unui piersic ce-am crezut ca s-a uscat, puricii au cazut pe fasole, aseara am vazut (cand am revenit acasa) si am stropit tot cu macerat de urzici. se pare ca are efect.

8. maceratul de urici cu care stropesc atat de purici cat si ca fungicid il preparam asa: 30 litri de apa si 3 kg de urzici  tocate, se lasa la soare 3 zile, se amesteca o data pe zi si la trei zile se strecoara bine prin tifon. eu am folosit maceratul indoit cu apa, adica 5 litri de macerat si 5 litri de apa si cu acesta am stropit si rosiile  preventiv. pe tren am intalnit pe cineva care stropeste 1/9, adica un litru de macerat si 9 litri de apa. eu cred ca este prea diluat, asa ca nu am folosit reteta asta ci a mea, aia cu jumi-juma.

9. rosiilor le dau apa, acum ca nu a mai plouat de la grindina din 4 iunie , zilnic,  las furtunul pe mulci si le uda tare, desi a doua zi descopar mulciul si vad ca este ud, totusi stiu ca rosiile se pot ingalbeni la frunze din lipsa de apa.

10. ceapa am plantat-o (arpagicul) alternativ cu morcovi si  prin ea au crescut galbenele, asa ca  randurile sunt acoperite aproape complet, nu am mulcit ceapa si nici zarzavaturile (nici nu aveam cu ce ).

11. in jurul dovleceilor am lasat flori, amci si alte plante, ca sa nu fie pamantul descoperit. acum este complet acoperit si dovleceii arata bine, le-am dat si lor macerat de urzici si azi i-am stropit si pe ei cu acesta.

12. pana in 4 iunie am dat rosiilor, ardeilor, vinetelor, dovleceilor, castravetilor maceratul acesta tot indoit cu apa, insa acum nu cred ca mai trebuie ca au frunze destule si oricum eu le-am pus si in pamant urzici. acum ar trebui sa le mai dau apa de cenusa dar nu mai am timp asa ca atat.

13. fasolea urcatoare nu am mulcit-o,  insa, am semanat divlecei spaghetii printre randuri ca sa se intinda pe sol si sa-l acopere. au rasarit cam deodata si fasolea si dovleceii. am semanat tarziu ca sa avem la toamna fasole verde, asa sper eu.

14. cam astea sunt constatatile mele dupa ce, anul acesta, am lucrat gradina altfel decat inainte de asta. daca nu ar fi fost grindina aia mare (6 perle unite intre ele formand o roata dintata ) gradina mea chiar ar fi fost acum de vis. dar,  iata ca si daca nu am visat, ceva s-a intamplat.

La anul viitor puteti incerca si voi, macar pe portiuni, sa cultivati asa. Insa, ca sa ai rosii coapte in iulie trebuie sa semeni la sfarsit de februarie. Iata cateva poze care ilustreaza ce-am spus mai sus.

   

   

  

    

     

Grădina lui Ştefan din Italia

DSCN0251

20092009202

gradina Stefan

rosiile Stefan

rosia Stefan

vinetele Stefan

straturi in Italia

Si acum solarulsolarspre solar

in solar Si pe terasa

2009200921420092009215