Anul acesta nu am avut treaba mai grea decat aceasta, sa pregatesc terenul pentru o alta faţa a gradinutei, dupa ce s-a terminat miozotis. 
Am inceput prin a smulge sau rupe, dupa cum se putea, miozotisul si a-l aseza pe o folie pentru ca se scuturau semintele.
Dar nu am avut timp sa tai radacinile pline de pamant umed si aceasta treaba am facut-o a doua zi, adica aseara.
Dupa care, semintele recuperate le-am adunat intr-o cutie si florile uscate le-am asezat la uscat in sopron.
Dupa ce-am adunat miozotos mai erau in pamant lalele, care era musai sa le scot. Dar am rupt un harlet din coada, de tare ce era pamantul, ca betonul, nu alta si apoi, fiindca cu celalalt harlet, marca „stramb la buza” nu reuseam sa patrund, nu taia, deci am luat alt instrument ca o pila mare de tot cu maner de lemn, cu care am scobit dupa fiecare lalea (bulb). Pana la basica…in palma.
Apoi parcela arata asa 
Am scos si vreo 7 tufe, enorme, de primula, care-mi stateau in cale si le-am mutat in fata casei sub gardul inalt al vecinului.
Dupa care, am facut alta treaba fiindca nu aveam cu ce sa sap eu, asa ca am asteptat sa vina ora trei.
Pamantul era secatuit , nu puteam planta mandrete de flori asa, simplu, in el, deci comandam, noi, o caruta de gunoi si la ora patru eram in fundul gradinii, sub nuc si incarcam in saci, in galeti si in roaba,vreo trei ore. Caci, nenea ce ne-a adus gunoi a primit bonus de la noi, data trecuta , niste fier vechi si acum se revansa, aducand intr-o caruta cat altadata in doua. Mi-am amintit atunci de vorba aceea” facerea de bine….” Numai o tona de gunoi nu ne trebuia acum, in mijlocul verii , dar, sa fie primit. Nici nu ne puteam bucura, ca avem ingrasamant atat de mult, din cauza efortului. Acum, dupa ce ne-a trecut, este mana cereasca, am pus in toate ghivecele cu rosii, la trandafiri, la toti pomii . 
Seara de luni parcela mea era sapata pe jumatate. L-am auzit si eu, in sfarsit, pe sotul meu zicand ca nu mai poate, desi, dupa carat gunoiul i-am sugerat sa ne potolim caci pentru o zi este de-ajuns, dar, in timp ce eu udam gradina, el sapa.
Si , uite asa, abia a doua zi terenul era pregatit, cu o plapuma de ingrasamant deasupra si apoi sapat cu harletul, arata super.
Aici e poza de luni seara cu jumatate calare si jumatate pe jos.
Azi, de dimineata, de la 5 m-am trezit si nu am mai adormit de grija florilor, era ziua cand schimbam aspectul gradinutei, era ziua in care , cu inca putin efort , ma voi bucura privind la ele cat vreau, caci nu pleaca de acolo. Si sunt incantata de ce-a iesit, desi in poza nu se vede cat de minunat este totul in parcela aceea. Si florile le-am adus in curte in ziua Botezului Larei Nicole, nepotica mea scumpa, care face Peek-a- boo pe web.
mai multe plantute care semanau cu petuniile. Chiar m-am bucurat ca am deja petunii rasarite asa devreme. Le-am transplantat in ghivece mici si le-am pus in ferestre, le-am si pozat, v-am si spus ca-s petunii.
