O uşă nouă la grădină,din materiale vechi,dar plasă de rapit nouă, mă întâmpină binevoitoare.Alunul stă strâns legat-nu are rod nici el,de la vremea din martie,, geroasă- şi uşa se deschide aproape 90 de grade.Întru fără să mă aplec ca mai’nainte.Merele sunt adunate,nu calc pe ele–l-am pus la treabă pe soţul meu căci nu mai lucrează – şi trec pe lângă varză şi brocoli.Am cules deja brocoli dar fiind la umbra merilor şi de 3 săptămâni nori şi ploaie încontinuu s-au făcut mici inflorescenţele.
Varza de Bruxeles…of,nu mai cultiv din astea,iar face frunze mari cât urechile de elefant şi tija scurtă.Le-am rupt frunzele de jos,mereu le rup însă nu dă semne că se vor face verzişoare pe tijă,pe tulpină.Nah,asta este,aşa mă lecuiesc şi eu de fiţe căci fiţe am avut când am vrut să am în grădina mea mică chiar din toate cele.
Mă duc mai departe unde mă întâmpină un perete înalt,verde şi opac.Este mazărea aceea înaltă.Nu am scos-o încă fiindcă pare că pe ici pe colo înfloreşte iar ,dar şi pentru că vreau să se coacă ce-a mai rămas.O ricum este sub mărul ionatan şi ce să pun în locul ei?O să pun spanacul de toamnă,mai încolo.
Apoi începe frumuseţea,adică roşiile,tot ce este mai preţios în orice grădină fiindcă ne-am săturat de gustul roşiilor din piaţă.
-De unde sunteţi? întreb eu.
-Din Corabia,zice .
-Bine,dar de ce nu mai aveţi roşiile voastre de acum 10 ani?Aţi luat seminţe din Europa,din alea care nu se sparg la transport,da?Altfel ,de ce nu au gust de roşii cum erau altădată ale voastre,căci tot de la voi am cumpărat întotdeauna.?
Unul, mai hâtru,zâmbeşte,altul,tot din Corabia,căci tot satul este la noi cu roşii,comentează că ne-am făcut noi mai pretenţioşi,dar ăsta-i adevărul.Roşiile din piaţă nu mai sunt ca altădată,nu au gust de roşii ci de leşie,sunt alcaline,au numai pereţi şi seminţe şi un miez alb-verzui care se aruncă.
Cineva mă lămureşte că d’aia sunt aşa că le stropesc cu ceva ca să grăbească coacerea să le scoată şi să le vândă la preţ mai bun .O fi.
Iată de ce tot ce doresc eu mai mult şi mai mult de la grădina mea sunt roşiile mele,gustoasele mele roşii,desoiuri diferite dar atât de bune!Azi le-am stropit şi-s albastre.Parcă le-am pus rochite de vară bleu .Sper să se coacă sănătoase.Doamne ajută!
Între roşii acum se văd destul de bine ardeii.Sunt mari,au acoperit pământul,am sădit şi busuioc printre rânduri aşa cum fac de fiecare dată şi au început să producă fructe.Mă uit la ei cu încantare,nu ştiu ce le-aş mai face să le fie bine.Le-am dat îngrăşământ.
Dragi grădinări,unul din cele mai importante lucruri în grădinărit este îngrăşământul natural,de la păsări de curte.Anul ăsta am experimentat fără fiindcă nu am văzut-o pe vecină taman la vremea când le plantam în grădină şi le-am sădit aşa,fără îngrăşământ.Apoi am văzut comparativ cu cele de anul trecut că sunt mult mai mici gogonelele deşi le pusesem în grădină cu o săptămâna mai devreme.Am concluzionat:îngrăşământul lipseşte.Le-am dat apoi şi lichid şi solid şi după 10 zile s-a văzut ce bine au pornit să fructifice,deşi am avut şi grindină de câteva ori.
Deci asta-i.Îngrăşământ şi piatră vânată,cu astea se ţin roşiile.
Trec de roşii şi mă întâmpina castraveţii de murături.Înalţi panala ultimul fir din suport ,ba chiar au depăşit firele orizontale de susţinere însă deocamdată au doar flori masculine.Cred că este ceva tehnică,nu ştiu exact ceva trebuie făcut,o să mă interesez pe net.
Leuşteanul cu pricina urmează.Măcar de-ar creşte rădăcinile că frunzele lor nu le-oi uită cât oi trăi.
Şi dincolo de zarzavar,de morcovi,apar căpşunii cu florile si fructele ieşite deasupra frunzelor.Aşa-s căpşunii mei,nu fac florile pe jos fiindcă sunt deşi,iar dacă stă o inflorescenţă pe jos eu o ridic deasupra frunzelor.Prima căpşună din fiecare inflorescenţă este uriaşa şi gustoasă.Aţi văzut ,desigur,căpşune din care trebuie să muşti.Aşa sunt.I-am stropit cu topsin zilele trecute şi sper să nu se strice.De data asta o să prepar şi din ei ceva,dulceaţă desigur,sau poate şi gem dacă vor fi mulţi.La prima serie i-am mâncat pe toti aşa cruzi şi fără zahăr,fără frişcă.Au fost foarte gustoşi.La început.Apoi i-am savurat şi mai puţin gustoşi ,cu ploaia în ei.
Mai am ardeii iuţi, separaţi de ceilalţi şi ceapă roşie. Fasole,multa fasole urcatoare care iese din floare sau inca mai creste.Am semanat-o in etape. E bine.
Mă întorc, nu înainte de a-mi ridica privirea prin pomi,prin piersici şi-i văd goi de fructe ,cu multe frunze,măcar se regenerează. Un lucru este sigur.La toamna punem iar gunoi de grajd pe toata gradina,desi voi avea de lucru cu cartitele si cateii,ca anul trecut,insa macar la legume sa fie,fiindca gaini nu crestem si vecina s-o fi saturat sa ne tot dea.De fiecare data cand o intreb cum ii merg rosiile si ardeii de la mine,fiindca i-am dat multe,foarte multe fire,ea imi spune ca nu prea le merge si a cumparat si din piata.Asta-i replica de doi ani incoace de cand facem troc.
Pingback: Frida Kahlo (6 iulie 1907 – 13 iulie 1954) pictoriţă mexicană « my heart to your heart
Pingback: “Adun debitul Prutului cu debitul Dunării şi cu debitul actual al Siretului şi nu îmi iese inundaţie” « Supravietuitor's Blog
Pingback: Marc Chagall (7 iulie 1887 – 28 martie 1985), pictor modern « my heart to your heart
Pingback: Cateva stiri de-mi vine sa dispar « Supravietuitor's Blog
Pingback: Discordia « Ioan Usca
Pingback: STRIG URAAAA « Hai ca se poate!
Pingback: Compozit « Ioan Usca