Daily Archives: 25 septembrie 2009

Micul dejun

micul dejun

Am nuci,voi stiti,pe care le-am cules in coaja verde,care nu se lua usor,dar nici nu m-am chinuit sa le decojesc,fiindca atunci cand am batut nucul cineva,cred ca Matilda,mi-a spus cat de important este sa mancam nucile verzi fiindca ele contin Omega 3  ,acei acizi grasi care protejaza inima.Asa am  hotarat sa le mancam asa crude,sa nu le duc in pod sa se usuce si sa le pun de Craciun in cozonaci.Eu,insa,nu pot manca fructe pe stomacul gol,asa ca adaug una,doua felii de paine prajita si un mar(mai nou,de cand incep sa se ingalbeneasca).O felie de  sunca  si una de branza pot inlocui paine ,important pentru mine este sa mai fie inca ceva in stomac in afara de nuci.

Mama m-a invatat sa mananc fructe cu paine.,In copilarie imi amintesc ca-mi luam o bucata de paine si ma duceam in gradina unde aveam de toate,in vie.Mancam paine cu struguri ,de fapt struguri cu paine.Asa ca daca mi-e ceva de la fiere(ca ea da semne imediat,in cazul dischineziei biliare) imediat iau o coaja de paine si imi trece senzatia de rau.

Agenţia americană pentru controlul alimentului şi medicamentului (Food and Drug Administration) a hotărît ca în supermarketuri, pe ambalajele nucilor să se menţioneze că aceste fructe scad riscul de boli cardiovasculare. Pe bună dreptate, dacă ne gîndim că nucile conţin acizi graşi esenţiali omega 3 cu efect cardioprotector.

Atenţie la coajă!

Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne ajută să facem diferenţa între nucile verzi cu miezul încă neformat, nucile verzi cu miezul format şi cele uscate. Nucile verzi sînt folosite la pregătirea dulceţurilor şi lichiorurilor. „Pentru aceasta se folosesc nuci cu sîmburii neformaţi, cu aspect gelatinos, se curăţă de coaja verde pînă unde începe să se formeze coaja nucii propriu-zise, care este albă şi moale. Grijă mare la coaja nucilor verzi, deoarece aceasta conţine nişte substanţe toxice – naftachinonele. De aceea, coaja verde trebuie înlăturată obligatoriu”, ne atrage atenţia specialistul nostru.

Nucile verzi cu miezul format sînt mai bune decît cele uscate. Din păcate, de beneficiile lor ne bucurăm doar cîteva săptămîni în prag de toamnă, pentru că după aceea se usucă. Nucile crude sînt sursă bună de săruri minerale (potasiu, fosfor, calciu, fier, zinc, seleniu) şi vitamine (B, C, E). Vitamina C, cunoscută pentru efectul de stimulare a imunităţii, se găseşte doar în nucile verzi. Prin uscare, această vitamină dispare. De asemenea, prin uscare, în nuci scade conţinutul de apă şi creşte concentraţia de grăsimi. În vreme ce nucile verzi au în jur de 19%-20% apă, nucile uscate – mult mai puţină. Nucile verzi conţin aproximativ 57% grăsimi, nucile uscate au 70% grăsimi. Din cauza cantităţii mari de grăsimi, nucile uscate sînt mai grele decît cele verzi şi se digeră mai greu. Conţinutul dife­rit de grăsimi în nucile verzi şi cele uscate face dife­renţa şi în privinţa caloriilor. Astfel, 100 g nuci verzi conţin 580 de calorii, aceeaşi cantitate de nuci uscate – 690 de calorii.

Dintre grăsimile furnizate de nuci se remarcă în primul rînd acizii graşi esenţiali omega 3 cu lanţ scurt (acidul alfalinolenic). Aceşti acizi previn bolile cardiovasculare, îmbătrînirea precoce, degradarea fizică şi intelectuală, diabetul, cancerul. Acizii graşi esenţiali omega 3 nu pot fi sintetizaţi în organism, de aceea ei trebuie să pătrundă o dată cu hrana, ne spun nutriţioniştii pentru a ne convinge să mîncăm nuci.

Anticolesterol

Chiar dacă sînt foarte bogate în grăsimi, nucile pot contribui la scăderea nivelului colesterolului în sînge. Bineînţeles, dacă sînt consumate în cantităţi modera­te şi fără sare! Vitamina E din nuci previne ateroscleroza, împiedicînd depunerea colesterolului pe vasele sangvine. În 100 g nuci verzi se găsesc 4 mg vitamina E, în aceeaşi cantitate nuci uscate – 24 mg.

Şi în privinţa conţinutului de proteine există o diferenţă între nucile verzi şi cele uscate: 15 g proteine/100 g nuci verzi, 21 g proteine/100 g nuci uscate. Conţinutul ridicat de proteine apropie aceste fructe oleaginoase de carne, de aceea nutriţioniştii ne spun că putem înlocui pentru scurt timp proteinele de origi­ne animală cu cele de origine vegetală din nuci, alune sau fistic.

Nucile, fie verzi, fie uscate, întăresc sistemul imunitar. Vitamina E, vitamina C, complexul de B-uri, potasiul, seleniul, zincul sînt elementele care conferă nucilor proprietăţi imunostimulatoare. Nucile verzi sînt indicate şi în cazurile de anemie, datorită fierului: 3 mg/100 g. „Necesarul zilnic de fier este de 10-15 mg. În condiţiile în care mîncăm cinci-şase miezuri de nucă, mai mîncăm şi un ou la micul dejun, atunci ne asigurăm doza zilnică recomandată de fier, fără să apelăm la suplimente nutritive”, arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Specialistul nostru recomandă nucile şi în problemele de fertilitate masculină datorită conţinutului de seleniu şi zinc. Sînt bune şi în prevenirea osteoporozei, fiind sursă foarte bună de calciu: 94 mg calciu/100 g nuci verzi, 100 mg/100 g nuci uscate. De aceea, patru-cinci miezuri de nucă sînt indicate atît tinerilor, adolescenţilor, cît şi adulţilor sau vîrstnicilor pentru întărirea sistemului osos.

RECOMANDĂRI. Nucile trebuie păstrate în condiţii de temperatură, umiditate, lumină redusă, care să nu permită oxidarea (rîncezirea) grăsi­milor. Nucile rîncezesc foarte uşor, mai ales cînd sînt decorticate. Miezul este mai sensibil la rîncezire decît nuca întreagă, de aceea prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne recomandă să nu cumpărăm miez de nucă direct de pe tarabă. Nucile pot fi păstrate de la un an la altul. Cele mai bune sînt nucile care au mai puţin de şase luni de la cules.

100 g nuci verzi
Calorii        580
Grăsimi       57 g
Proteine      15 g
Fibre           4 g
Calciu         94 mg
Fier             3 mg
Zinc             3 mg
Vitamina E    4 mg
Seleniu         18 microg
Acid folic       66 microg

100 g nuci uscate
Calorii        690
Grăsimi      70 g
Proteine      21 g
Fibre           4 g
Calciu         100 mg
Fier             3 mg
Zinc             3 mg
Vitamina E    24 mg
Seleniu         18 microg
Acid folic       70 microg

ŞTIAŢI CĂ   Şase nuci (aproximativ 40 g) conţin circa 2 mg vitamina E. Iar cantitatea zilnică recomandată de vitamina E pentru bărbaţi este de 4 mg, iar pentru femei – de 3 mg.

Nucile sînt bune în prevenirea aterosclerozei. Atunci cînd boala s-a instalat, nucile trebuie consumate cu moderaţie: între cinci şi şase nuci pe zi.

Un consum moderat de nuci duce la scăderea în greutate, datorită acizilor graşi esenţiali omega 3 care acţionează asupra metabolismului grăsimilor şi care reduc nivelul colesterolului în sînge.

Nucile amestecate cu miere sînt un bun adjuvant în perioadele de convalescenţă, în cazurile de anemie, în osteoporoză, în sterilitatea masculină. De asemenea, sînt un produs necesar femeilor care alăptează, pentru stimularea secreţiei lactice.

Nutriţioniştii ne recomandă să mîncăm nucile crude, în nici un caz prăjite. Prin prăjire sînt distruse unele dintre vitamine şi minerale şi sunt eliberate substanţe toxice.(Jurnalul.ro)

Arborele de jad-Crassula ovata

ARBORELE DE JAD

Cea mare este mama(in dreapta).Azi le-am mutat ,din cutiile de smantana in care au vietuit pana acum,in ghivece.Se spune ca au nevoie de ghivece mici.Deci,la iarna sa nu le ud(oricum uitam saptamani in sir sa le ud),deci asta-i secretul,apa putina iarna,dar lumina, da.(deci-ul este fiindca intai am citit articolele copiate si apoi am scris despre ale mele).Cititi si voi.

Increngatura : Magnoliophyta
Clasa : Magnoliopsida
Ordinul : Saxifragales
Familia : Crassulaceae
Genul : Crassula
Specia : Crassula ovata

Descriere : Este o planta suculenta, cu aspect de arbust, cu crestere lenta.In natura poate atinge 3-4 m inaltime si 1,5 m latime. In interior nu depaseste inaltimea de 1 m. Atinge circa 40-50 cm sub forma de bonsai. Frunzele de 2-3 cm lungime sunt persistente, ovale si carnoase, colorate in verde. Florile, de forma unor mici stelute, alb-roz, sunt grupate in inflorescente la extremitatile tulpinilor. Denumire populara : Arborele de jad
Sinonime : Crassula argentea, Crassula obliqua, Crassula portulacea
Tipul plantei : Planta suculenta cu aspect de arbust.
Durata de viata : Peste 50 de ani.
Origine : Africa de Sud
Habitat : Zone africane cu climat tropical. Este crescuta in intreaga lume, ca planta de interior, in stare naturala, sau sub forma de bonsai.
Inflorire : Primavara si toamna tarziu.
Temperatura : 10-24°C
Umiditate : Redusa
Luminozitate : Soare plin
Tipul de sol : Se poate utiliza pamant din comert destinat cactusilor si plantelor suculente sau un amestec din parti egale de pamant universal pentru plante de interior, mranita de scoarta si nisip de rau. Sustratul trebuie sa fie nisipos si usor drenabil.
Fertilizare : Daca este crescuta sub forma de bonsai, fertilizati lunar in mai, iunie si septembrie cu un ingrasamant specific bonsailor. In mod obisnuit se fertilizeaza din primavara pana toamna, lunar cu un ingrasamant bogat in potasiu sau unul special pentru cacatusi si suculente.
Inmultire : Se poate realiza foarte usor prin butasi de frunze sau ramuri, in orice anotimp, cu exceptia sezonului rece. Este bine ca butasul sa fie lasat sa se usuce pe locul taieturii 2-3 zile, dupa care se planteaza in pamant amestecat cu nisip care se umezeste foarte putin.
Boli si daunatori : Este o planta destul de rezistenta la daunatori si boli, fiind expusa mai mult la atacul paduchelui testos. In cazul umiditati excesive apar pete si putregai pe frunze si tulpini.
Ingrijire : Prefera soarele plin, tot anul cu exceptia dupa-amiezelor caniculare de vara. In casa trebuie asezata pe ferestrele orientate spre est. Se uda spatamanal pe timpul sezonului cald, lasand pamantul sa se usuce bine intre doua udari. Iarna se mentine solul aproape uscat, udandu-se lunar. Este o planta care iubeste aerul uscat si nu suporta curentii de aer. Se transplanteaza anual, primavara in compost nou, moment in care se scurteaza ramurile crescute excesiv pentru obtinerea unei coroane frumoase. Din ramurile taiate se obtin butasi pentru inmultire. Sub forma de bonsai se transplanteaza odata la 2 ani cand se reduce la jumatate volumul radacinilor.
Beneficii : Planta suculenta, frumoasa prin port si florile sale, stelate, numeroase. Deosebita sub forma de bonsai. Este o specie des intalnita ca planta de interior si datorita usurintei cu care poate fi crescuta si inmultita.
Alte specii : Crassula alba, Crassula aquatica, Crassula arborescens, Crassula bakeri, Crassula clavata, Crassula colorata, Crassula decidua, Crassula deltoidea, Crassula elegans, Crassula falcata, Crassula multicava, Crassula obovata, Crassula orbicularis, Crassula perforata, Crassula radicans, Crassula tetragona, Crassula viridis, etc.(Plante.ro)

Descriere:

Planta suculenta, frumoasa prin port si florile sale, stelate, numeroase. Deosebita sub forma de bonsai. Este o specie des intalnita ca planta de interior si datorita usurintei cu care poate fi crescuta si inmultita.

Origine:

Africa de Sud

Perioada de inflorire:

Primavara si toamna tarziu

Intretinere:

Are nevoie de o lumina puternica, de preferat soare direct (de exemplu o fereastra orientata la sud sau la est). Este o planta heliotropa. In interior, trebuie rotita in mod regulat. Temperatura minima peste 7° C si poate ajunge pina la 30° C, dar temperaturile ideale sunt de 21° C vara si de 12°-13° C iarna. Poate fi scoasa vara in exterior, dupa o perioada de aclimatizare. Este important ca planta sa fie plantata intr-un pamint bogat si usor, cu un drenaj bun. Se poate folosi pamint pentru cactusi si suculente sau un pamint pentru plante de interior amestecat cu nisip de granulatie mare si perlit. Plantei ii place un ghivechi mai mic. Transplantati-o primavara, daca radacinile ies din ghiveci sau, in general, la 2 sau 3 ani. Pentru a evita infectiile, nu o udati cel putin 10 zile dupa transplantare. De asemenea, nu are nevoie de ingrasamint urmatoarele 2 luni. Ca oricarui bonsai, nu ii plac curentii de aer. In general, se fertilizeaza de 3-4 ori pe an, in timpul perioadei de crestere (martie-octombrie) cu un ingrasamint bogat in potasiu (15-15-30) sau un ingrasamint mediu (20-20-20), dar jumatate de doza. Are nevoie de o perioada de repaos hibernal, mentinind temperaturile mai scazute, deoarece combinatia intre temperaturi ridicate si o lumina slaba poate cauza ofilirea tijelor si caderea frunzelor. Este putin sensibila la boli, exceptie facind cazul in care este udata in exces. Poate fi atacata de cosenile

Expunere:

La soare plin

Substratul:

Pamant din comert destinat cactusilor

Udare:

Planta este apreciata de incepatori, deoarece are o mare rezistenta la sete. In timpul verii, udati-o regulat, lasind sa se usuce suprafata ghiveciului, intre 2 udari. Daca apa este in exces, frunzele se ingroasa, umplindu-se cu apa. Iarna este important ca pamintul sa se usuce in profunzime, atita vreme cit sunt pastrate temperaturi scazute. Nu are nevoie de farfurioara la ghiveci, deoarece ii place o atmosfera uscata. Scopul udarii este de a-i permite plantei de a absorbi apa la fiecare udare, evitind putrezirea radacinilor. Daca este udata frecvent, i se poate accelera cresterea (cu conditia sa fie in plin soare, altfel tijele intre noduri se alungesc).

Inmultire:

Inmultirea este usor de realizat prin butasi. Luati o tija (de 10-12 cm) sau o frunza. Lasati-o sa se usuce 3-4 zile, apoi asezati-o in nisip sau pamint foarte umed, la o temperatura de 20° C pina la 25° C. Operatia poate fi usurata cu hormoni de inradacinare, dar nu este neaparat necesar.(Roberto Rossi.ro)