Tag Archives: iubire

Când dorul doare și neputința ne desparte

vazut din AustraliaDe cand am plecat de la copii, pe 24 septembrie, i-am vazut o singura data. Ba ca aveau musafiri in doua serii, ba ca au uitat ca este sambata, ba ca aveau  birthday la nasi si la prieteni si uite asa treceau sambetele si duminicile lasand in urma doar amintirile de atunci, pozele si filmuletele tinandu-ne de cald mai bine de o luna de zile. Dar azi, pentru azi am fost categorica, i-am spus fiului meu ca le-am facut program, ne vedem la 5. Am zis.

Doamnee, cum sa ne uite minunea mea mica si frumoasa ca o papusa de vitrina cu superbitati, s-a bucurat asa de tare , razand si aruncandu-se pe spate, apoi revenea, se uita iar la noi, iar radea si se lasa pe spate, eu o iubeam cu toata fiinta mea, cu gesturi, cu vorbe, cu rasete si cantece, cu  taceri de ascultat  , cu batut din palme la toate cate ni le arata ea ca le-a deprins de cand nu ne-am mai vazut. De parca ar fi zis: uite maica, stiu sa ma imbrac singura, si-a dat jos pantalonasii de casa si si-a pus blugii, apoi i-am cerut sa ne arate jucariile, are doi iepurasi de plus de care nu se desparte cand doarme acasa, mi-a aratat-o pe minnie si pe baby Darla, belusul pe care l-a primit de ziua ei de la bunica. Era atat de fericita ca se joaca bunica cu ea, tinea bebelusul cu o mana si cu cealalta il batea usor pe spate , se uita la noi, eu o incurajam sa se joace cu jucariile ei si cu mine si uite asa ne-am bucurat o vreme.

Apoi i-a facut masaj lui daddy, se urca pe spatele lui, in picioare si sarea de acolo ca de pe o treapta. Asta o amuza tare mult, mie mi-era frica sa nu se loveasca de ceva obiecte din jur. Mai venea aproape de ecran si ma striga maica si radea si sarea fericita de parca eram amandoua, toti patru in aceeasi incapere. Deodata a zis ceva ce n-am inteles apoi ca sa inteleg s-a dus la geam si a dat jaluzelele la o parte spunand rain. Da, ploua la ei, am vazut si eu pe net. O imbratisam pe nepotica mea iubita si scumpa din toata inima, ii spuneam ca numele ei este Lara Nicole si asa rasturnata pe o parte a zis Nicole. Da, zic, pe tine te cheama Lara Nicole, you have a great name, like you. Era serioasa cand pronunta Nicole, uitase fiindca eu ii spuneam cand am fost la ei dar parintii ei nu o striga cu numele complet.

Apoi draga mea nepotica a dansat de bucurie ca ne-am revazut, cu bebeul in brate, se mai arunca pe jos, eu ii spuneam I love you, I love you… si deodata il aud pe daddy said again, la care ea ne-a raspuns I love you foarte clar si dragastos aruncata pe jos cu fata la covor. Of Doamne, ce-as fi luat-o eu in brate si as fi invartit-o  si-as fi strans-o si-as fi pupat-o si iar as fi strans-o atat cat m-ar fi lasat ea, dar toate astea doar i le-am spus. Si atunci, fericirea de pe chipul ei, deodata, s-a topit intr-o tristete dureroasa cand puse degetul aratator pe obraz si vazu ca nu simte atingerea mea cu care ma tot laudam. Cum? De ce nu ma imbratiseaza bunica, de ce nu ma pupa bunica, de ce  nu se invarteste cu mine in brate pana  nu mai putem de ras? Si repede, repede daddy a luat-o si a imbratisat-o , a pupat-o, a strans-o’n brate cu dedicatie de la maica si momentul trecuse cu bine, rasul si veselia reveneau treptat, eram iarasi impreuna.

Bye maica, see you later si vrea sa inchida capacul de la laptop. Ne pupam pe ecran, ea imbratiseaza laptopul , eu fac la fel, see you next timp, ne trimitem pupici cu amandoua mainile, taica lacrimeaza caci copilul i-a pronuntat si numele lui, emotiile despartirii sunt sfasietoare, implor pe Domnul…dar nici nu stiu ce sa-L implor fiindca nu vad  alfel de intalniri.

Aici nu am insomnii

Nu-mi vine sa cred cat de mult pot dormi aici, langa Oceanul Indian, cu aerul acesta care-i mai mult vant, cu ploile astea care-s mai mult rafale si rapaieli, cu toate ca uneori chiar nu fac nimic-nimic toata ziua (fiind ploi nu o duc eu pe Lara Nicole cu caruciorul la gradinita) , dorm de rup si ziua si noaptea. Adorm citind doua pagini, adorm doar daca stau la orizontala, adorm si tastand, chiar acum, desi este doar ora 22 (17 la noi in tara). Nu am insomnii ca acasa.

Altadata ma duceam pe jos pana la Wanneroo , colindam magazinele, imi luam o cafea la cutie, o inghetata si cascam ochii la lume. Acum nu m-am incumetat, inca, sa plec de acasa singura. Intr-o zi tot o sa colind micul centru al cartierului. Insa cred ca nepotica mea imi este suficienta, nici nu imi doresc sa ma comport ca un vizitator, de fapt tot ce era de vazut aici am vazut in 2010.

Sunt zile bune si zile mai putin bune si pentru ea, sunt zile cand  este happy, rade cu toata fetisoara ei minunata cand apar la gradinita si alearga in bratele mele, ma ia de gat si ma strange, eu o alint, o dragalesc si ea se bucura, ne bucuram amandoua. Acasa ne jucam, incepe si ea sa vorbeasca cu papusile, povesteste cu ele, le arata curtea unde noi doua alergam dupa mingi si dam suturi, unde ne uitam pe cer si vedem Luna ori curcubeul, unde cauta melcii doar sa-i vada(coabitam cu melcii, nu avem ce le face, au cochilii verzi sau albe si dorm pe frunzele plantelor din curte). Uite ca nu m-am uitat sa vad cum ii zice  melcului  in engleza…

Dar timpul petrecut cu nepotica mea este atat de scurt! Chiar aseara i-am spus bunicului (bucu ) ca mi-e mila de viata ei, cam 10 – 11 ore din zi petrece la gradinita, acolo mananca, doarme, se joaca, este instruita de catre educatoare si ingrijita de catre ingrijitoare. Dar de iubit, de dragalit si alintat, oare o face cineva de acolo? Nu cred. Asa ca saracuta de ea este avida dupa imbratisarile noastre, sta  ca un mielusel la mangaiat, la pupat, vrea in  brate langa inimile noastre pe  care stie sa le deseneze si sa zica cum fac ele: bum-bum. Asa ca seara trece repede, fiind franta de oboseala si fiindca dimineata se trezeste la 6 cateodata si de asta zic ca sta atat de putin cu noi . Noroc in weekend-uri cand abia asteapta sa plece cu masina oriunde, la shopping, la party, la masa de pranz, oriunde.

Nu am publicat aseara, de dimineata am lasat-o sa doarma pana la ora 8 aproape si am ajuns la gradinita la 8;35. Era vesela si bine dispusa ca si-a facut somnul fara sa o trezeasca nimeni. Este nor dar sper ca nu va ploua asa ca ma duc eu la ora 4 dupa ea. Intre timp am gradinarit, ceva de genul curatit teren de pir (in Ro ). Se pregateste si aici de primavara si vreau sa-i las cu gradina si peluza din fata casei curatite sa nu mai aiba treaba cu astea, insa mai mult de 2 ore nu pot lucra, ma dor mainile, asa ca mai am cateva zile treaba. Oricum, imi era dor sa fiu sanatoasa si sa pot lucra, asa ca acasa la mine. De azi intr-o luna pe timpul asta ma pregatesc sa decolez . Ce repede trece timpul , ce repede trece viata!

 

Cam asta e

s6307403-micas6307404-mica1s6307405-mica

Craciunitei ii merge bine de vreme ce ii cresc frunze noi,iar cele vechi se inrosesc,ca la-nceputul” infloririi”.Ii place acolo pe fereastra,nu uit s-o ud zilnic.Imi place de ea ca nu face mofturi,ne intelegem de minune,iar ea ma rasplateste pentru niciun efort.Ce bine-ar fi sa fie si oamenii asa!

s6307411-mica1s6307412-mica1s6307409-mica

Iar orhideea mova este multumita si ea de mine,a rezistat prostiei mele de a le tine 3 zile la rece,15 grade,ca asa scria pe biletul expeditorului.Cea galbena,care a suferit de pe urma ..neadaptarii la vitregiile la care am supus-o,dupa 2 saptamani, creste radacina.Ceea ce se vede prin ghiveci, alb-galbui este mugur de radacina.Din acest motiv, pe forumul Orhideelor, m-a botezat Muguras.  😛 Dragut,nu?

s6307414-micaIn acelasi timp,daca orhideelor nu le prea place umiditatea si patul, pe care am intentionat sa le umezesc mereu, nu este propriu,iata ca avem verde in el,caci incoltise busuiocul.

s6307413-micaMinunata asta este adorabila,dar nu mincinoasa.Si unde mai pui ca imi place, de mor, culoarea.

Cam astea sunt noutatile.Nu,nu singurele,dar celelalte…altadata.

Vacanta placuta dragilor…care sunteti in vacanta!