Tag Archives: dovlecei

30 iunie 2014

Fasolea verde care face fus si necesita araci ceapa dupa ce am curatat-o de uscaturile mucegaite de dupa mana si ploi coltul cu fasole si florigogonelele sunt sub frunze frunzele au rostul lor, doar cele de jos , ingalbenite, le scot DSCN4681

Rosiile, anul asta, au mana. O boala care la mine in gradina nu a mai fost de foarte multi ani si o singura data a fost  de cand gradinaresc, din 1985. Azi am mai sacrificat o ramura cu multe gogonele pe ea, dar asa trebuie; lasand boala printre rosii , nu va inceta sa afecteze. Si cand scot partile innegrite de frunze si ramuri le arunc in punga in tomberon, nu la compost. Sigur ca am stropit si nu cu  urzici, de asta ma pune pe ganduri, de ce nu s-a stopat? Va urma o stropire cu piatra vanata.

pastai verziPastai de fasole verde am mai cules, am facut o ciorba si am pus in gongelator. E foarte rodnica dar, dupa cum se vede, fiind dulce, o mananca limaxii si melcisiorii mici. Am protejat-o cu de toate cele, pana nu i-am pus optimol nu s-au oprit. ba mancau si pastaile.

DSCN4699Cu chiu cu vai, cu multa atentie pentru ei, ardeii incep sa se miste.Dar mai e pana se acopera tot pamantul cu tufele  lor. Au flori si au si fructe. Urmeaza o noua prasila.

dovlecei lungi si subtiriDin toate soiurile de dovlecel – cate tufe atatea soiuri – asta lung si subtire este cel mai timpuriu. Ceilalti au doar flori masculine care apar primele.

Catravetii nu au decat flori masculine, deocamdata, dar am niste soiuri ramase de anii trecuti, lungi, de salate, ei au fructul  in cap cu floarea feminina.

DSCN4690Ceilalti sunt pentru murat desi si de salata sunt buni ca au seminte multe nu numai pulpa aspra si negustoasa.

DSCN4684Iar cele mai nacajite sunt kalele; pe ele le mananca indiferent daca le protejez sauDSCN4616 nu.

astea sunt semanate direct in gradina si pana sa creasca doua frunze le mancau purecii negri. Apoi am semanat in casa, in cutie si le-am rasadit la soare, dar si pe astea le mananca melcisori si limaxi. Si s-au si imbolnavit de o ciuperca ce face sa se macereze varful si sa miroase urat a descompunere. O bacterie, desigur. Doua am si aruncat la gunoi. Am crezut ca stopez cu cenusa.

DSCN4632 DSCN4633 DSCN4618

DSCN4636Castraveti mari de salata. Sunt verde inchis. Deci culoarea frunzelor depinde si de culoarea fructului, de soi, adica.

DSCN4635Castravetii astia multi sunt la frunze mai verde deschis dar si fructele sunt tot asa. Ii tot scormoneste cartita ca eu nu mai incap pe acolo sa-i prasesc. Nici ceapa rosie n u am prasit-o ca nu era loc de ploi, acum nu mai e loc in spatiu ca-s multe crescute anapoda: cimbru, rosii cherry, marar, flori  😀 Dar i-am rarit o data, sper ca destul.

De brocoli nu mai zic nimic ca-s consumati de limaxi si, oricum, mai am o punga in congelator. Ha, ha! Morcovii sunt desi si mici iar despre fructe, altadata.

Aspecte din viața plantelor

DSCN1018 DSCN1019 DSCN1020

DSCN1021 DSCN1024 DSCN1022

DSCN1027 DSCN1028 DSCN1034

DSCN1036 DSCN1042 DSCN1047

DSCN1031 DSCN1040 DSCN1043

DSCN1044 DSCN1050 DSCN1053

DSCN1057 DSCN1054 DSCN1061

DSCN1065 DSCN1038 DSCN1016

DSCN1050 DSCN1049 DSCN1059

DSCN1060 DSCN1071 DSCN0844

DSCN0849 DSCN0852 DSCN0826

DSCN10251. brocoli trebuie udat daca vrem sa lege capatana frumoasa din boboci de floare.

2. kalele nu trebuie udate ca tot cresc frunze noi, dar se scot frunzele de jos care sunt vestede.

3. rosiile trebuie udate chiar daca sunt mulcite daca vrem sa creasca patlagelele. Nu le-am stropit decat cu bordeleza si ultima oara tare demult.

4. ardeii au nevoie de multa apa si sapa atunci cand pamantul de sub ei se crapa si se intareste.

5. fasolea trebuie udata zilnic ca sa creasca pastaile frumoase. Eu ud dimineata totul.

6. dupa ceapa , pe acea parcela, se dezvolta tomatillo si fasole pitica de-a doua.

7. fasolea pitica terminata, fara sa o ud, a inflorit inca o data.

8. dovleceii cei lungi si subtiri fac pulpa foarte frageda si, desi se coloreaza coaja, pulpa este frageda si buna pentru mancaruri, adica nu-i coapta. E un soi grozav, am lasat 2 de samanta.

9. dovleceii, desi am doar doua soiuri, sunt atat de productivi incat raman neculesi si se coc mari de tot.  le dau apa si lor langa tulpina principala. Au avut un inceput de fainare si i-am stropit cu tilt, altfel erau uscati acum.

10. in sfarsit, despre rosii, pot sa spun ca, desi mulcite, le ud, nu asa des ca pe ardei, dar fiindca nu ploua le ud si pe ele. unele soiuri au frunze ingalbenite, eu le scot, ele apar din nou, dar ce am observat eu este faptul ca atunci cand le-am stropit cu acid boric, adica pe la mijlocul plantei, luata pe verticala, nu au rod. asa ca, nu stiu ce sa cred despre zicerea pe care am aflat-o anul acesta cu acidul boric si cu legarea rodului. nu pot confirma asta, ci dimpotriva. in poze nu-s coapte fiindca le iau , nu le las sa se rascoaca la v rej, am eu motivele mele, in plus, mie imi plac semicoapte ca altfel, daca le las sa se coaca asa ca pentru bulion, se desprinde pielita de pe ele si sunt foarte dulci, asa ca le mancam rosii dar nu rascoapte ca pentru cand le iau seminte, ca pentru bulion. ingrasamant nu le-am mai dat caci n-am, dar soiurile mari sunt uriase si nu numai atat sunt si multe pe fir, soiurile mici sunt enorm de multe patlagele, soiul black are frunzele inegrite si uscate pe jos, cred ca-i un soi sensibil, iar soiurile cherry sunt grozav de incarcate, atat kumato al meu cat si cel primit din Suceava.  Soiul brandywine nu este productiv, e soiul care are cele mai putine patlagele pe fir dar se fac mari, primele. bine ca nu am pus decat patru fire, ajunge ca se si maneaza repede frunzele. in schimb, soiul meu inima de bou se rup aracii de cat de incarcati sunt, iar cel mai rezistent soi, la mine, este soiul Mari de Timisoara. am si doua fire de galbene de ale mele care inca nu s-au copt insa sunt frumoase si vreo patru fire din cele SUA, aduse de mine in 2004 cand m-am intors din California. e soiul din care fac conserve, intregi la borcan in apa sau in bulion.

Iata-le si pe cele coapte alaltaieri. Cea mai b una este cea mai mare, de 480 g , cea de la Timisoara. Bune si acrisoare sunt si Albenga, deasemenea Black dar nu lasate prea mult pe vrej ca se inmoaie repede, ele sunt foarte zemoase.

DSCN1133

Suntem bine, sanatosi, ceea ce va doresc si voua vizitatorilor si prietenilor gradinii Elisei. Am spus „gradinii Elisei” fiindca „gradinaElisei” este deja un brand, hahahaha!

Grădina Elisei

  

 

    

 

    

 

    



Multa munca la plantarea rasadurilor mulcite, foarte multa, dar imi scot eu parleala  cand nu mai am de sapat. Am inteles ca mulcirea are multe avantaje, nu numai acesta, cum ar fi: mentine umiditatea (incetinind evaporarea), fereste pamantul de soarele ucigator din timpul verii (pamantul nu trebuie sa fie descoperit si pana cresc plantele mari ca sa-l acopere trebuie sa-l acoperim noi cu ce putem ), impiedica fungiile sa atace plantele (adica le fereste de mana-spaima gradinarilor ), mentine solul afanat asa cum era la plantare (ploaia sau udarea nu vor batatori solul in jurul plantei – de aceea nu mai trebuie sapat ) si or mai fi si altele.

Dar mulcitul este cireasa de petort, fiindca pana la mulci sunt atatea straturi de substante hranitoare pe care le-am introdus in gropi si gropite (la ardei), cum ar fi: urzica tocata, cenusa, coji de banane, coji de oua, gunoi de grajd, foi de ceapa si papadie( la ardei). Apoi multa apa inainte de ultimul strat de pamant care trebuie sa fie relativ uscat ( adica nu se uda la sfarsit).

Da, sunt si obosita, insa, am inteles ca buruiana trebuie lasata, de exemplu pe langa cuiburile de dovlecel, doar cea mare am smuls-o si am folosit-o ca mulci pentru ardei. Printre ardei se vad salate, sunt cele care au crescut deja si chiar smulse ele infloresc mai departe. Cand vine soarele si caldura, plantele de mulci se vor ofili si usca si peste ele voi adauga un strat de mulci facut din tulpini uscate de urzici (asa cum se vede intr-o poza ). Intre timp ardeii cresc caci au fost plantati cu pamantul din ghivecele in care au crescut.

Ce treburi mai am in gradina? sa mai plantez kapia si restul de ardei care au ramas in ghivece, sa sap parcela unde a fost salata de toamna, s-o ingras si sa plantez vinete albe. Si gradina va fi acoperita complt cu plante, ierburi si uscaturi.

Lucrarile la rosii vor fi doar legatul si copilitul, la ardei chiar nimic, deocamdata, ceapa am sapat-o de doua ori si gata, usturoiul la fel, de mazare nu ma mai ating, la castraveti sa le intind sarmele de sustinere , spanacul este de cules, salata de mancat (si am ajuns la saturatie, poate ca ar trebui s-o beau ).