Category Archives: utile

Castraveţi

* Imi place sa cultiv castraveti mai mult  decat imi place sa-i mananc.Ii cultiv ca sa-i pun la murat pentru iarna,  asa faceam de cand cultiv gradina, insa, in ultimii ani am semanat si soiuri de  salata cu fructul lung si zemos,  apos adica, mai apos decat cel pentru murat.

* Cum am gradina mica si vreau sa am multe specii si soiuri cultivate, asa din curiozitate, am gasit de cuviinta sa inventez, acum 25 de  ani, un sistem de sustinere a castravetilor pe verticala. Castig foarte mult spatiu asa si,  mai mult,   nu se tarasc pe jos prin ploi si noroi si nici nu se maneaza asa de usor ca cei care stau pe pamant.

* Castravetele este o leguma din familia cucurbitaceae care contine 90% apa….ha, ha,  ha…!!! ati crezut ca-s  la “scoala  noua” ? Nu, nu mai glumesc, gata, sunt serioasa.

* Eu seman castravetii cat  de   dinvreme imi permite vremea, dar nu inainte de a se incalzi pamantul, caci semintele odata ce  se inmoaie si se racesc iarasi pot pierde embrionii si astfel sa nu mai rasara.

* Semintele mi le  pregatesc eu din primul exemplar pe care-l las sa creasca si sa se coaca la vrej, iar toamna il iau, ii scot semintele,  le  spal,  le usuc si le  pastrez pana la  primavara viitoare. Cand am prea multe le  pun in Pravalie. Am un soi de castraveti foarte gustosi, nu cornis,  aia fac cioturi in varfuri si nu-mi plac. Insa, nu stiu cum se numeste soiul meu de castraveti. Stiu,  doar, ca  nu se maneaza usor (adica nu se fac repede,  dupa ploi,  pete galbene pe  frunze),  insa tot ii stropesc ca si pe rosii.

* Lucrari la castraveti:

1. prima sapare dupa ce rasar

2. daca nu ploua ii ud la radacini cu furtunul tras pe langa rand.

3. cand dau carceii ii sap inca o data.

4. daca nu au rasarit uniform ii mut, ii smulg de unde sunt desi si ii sadesc unde sunt rari , dar si pe langa gardurile gradinii mele.  Sadirea o fac seara neaparat si dupa  ploaie daca este cazul, daca nu pun apa.

5. Dupa ce se  prind cei saditi ii mai sap o data, a treia oara, le pun ingrasamant si instalam sistemul de sustinere pe spalier. intind primele fire de care ei sa se agate, intre suporti, nu-i las sa cada pe jos.

6. pe masura ce cresc castravetii, daca nu ploua ii ud si le intind noi sarme de care sa se agate, tot mai sus.

7. la ultima sapa dau tarana  ca la cartofi,  adica ridic pamantul,  pe ambele parti ,  ca sa-i tina drepti de la baza, asa cum fac si la mazare.

8. cand  plantele ajung la varful sistemului de sustinere, la  ultimele sarme intinse pe care se agata,  ii ciupesc la varf, nu pe  toti, doar jumatate din ei. astfel incep sa creasca ramificatiile pe care apar florile cu castraveciori, cele femeiesti. azi am observat castraveciori,  pe ramificatii,  fara ca sa-i ciupesc, dar anul trecut pana nu i-am ciupit nu au facut castraveti. ciupitul inseamna sa-i rupi varful de crestere.

9. intre timp i-am stropit (vezi “Calendarul  lucrarilor in gradina mea” ) impotriva manei,  preventiv.

10. in sfarsit culesul. imi place sa-i vad cum atarna de sarmele spalierului, dau frunzele la o  parte si ii culeg. pe  primii ii mancam cruzi,  apoi facem salata de castraveti cu usturoi si abia apoi incepem sa strangem pentru muraturi. cum,  de la o vreme,  pun si castraveti in borcane de (1,5-2)  litri, nu in acelea mari de 8 sau 10 litri,  dintr-un cules pot pune cate doua borcane. sau pot sa-i culeg mici, zilnic si ii pastrez in frigider pana se aduna destui pentru un borcan.

Florile care se vad in pozele mari sunt flori barbatesti, ele  au rolul de a le poleniza pe  cele care au castraveti. Ca  la dovlecei.

 

Alte tomate, vinetele

*Cu vinetele m-am zbatut intotdeauna fiindca aveau tot felul de probleme si  ma saturasem de ele, de problemele lor, asa ca, nu am mai cultivat o vreme decat din cele albe rotunde, ca sa nu-mi pierd samanta. Nici anul acesta nu am facut rasad de vinete pana corbului sau black beauty ca-s atat de ieftine vinetele, in piata,  incat nu reneaza. Insa mi-a trimis nepoata mea din America vinete albastre, albastru deschis este culoarea de pe plic. Sa vedem ce-o iesi.

* Am spus deja ca-s multe probleme la cultivarea vinetelor, cum ar fi: acarienii sau alte microinsecte care le sug seva din frunze si se ingalbenesc cu pete. Deja am doua fire asa, desi le-am stroopit  cu acaricid si era bine o vreme, dar chiar asa sa le stropesc saptamanal!!!Neee, nu-mi convine.

* Am facut zeama de urzici si maine stropesc toata gradina cu zeama de urzici, zicea femeia, de la care am luat ceapa rosie,  ca fierul din zeama de urzici face bine si plantelor. Auzi traznaie! Si eu credeam ca fierul e bun doar sa fie batut…la cald.

* Ca sa inteleaga vizitatorul first ce tot indrug eu aici, anul asta cultiv doua soiuri de  vinete si anume unul: albe si rotunde si altul: albastre si lungi.

 

* Lucrari la vinete: (vezi Ardeii)

* Vinetele, dupa parerea mea sunt cele mai sensibile plante din gradina. Se cresc deosebit de greu si de aceea eu ma mir cand,  in piata,  vad vinete cu 1,5 lei /kg. Nu, nu as cultiva vinete pentru vanzare la pretul asta, dar imi convine sa le cumpar .

* Vinetele , dupa ce sunt cat degetul mare,  de mari,  cresc foarte repede daca au apa si in 10 zile, cel mult,  trebuie luate de pe  planta, altfel se imbatranesc si se intaresc,  li se maturizeaza semintele si nu mai sunt bune. De aceea cand aud pe cate cineva ca le culege cand s-au copt ma umfla rasul. Nu, vinetele nu se lasa sa se coaca decat cele pe care le destinam procesului de inmultire prin seminte.

* O metoda usoara de control a calitatii vinetelor, atat din gradina, pentru a sti cand sa le culegi, cat si din piata ca sa cumperi vinete crude este palparea vinetei intre degetul mare si celelalte degete (nu, nu zic regula mainii drepte de la sensul campului magnetic   al vreunui curent electric, nu,  doar zic o regula simpla ce nu costa si ne scuteste  de injuraturi la adresa vanzatorului cand ajungem in faza de coacere a lor). Asadar, se palpeaza vanata si daca este elastica,  asa  ca un burete mai tare,  e buna. Daca este tare ca lemnul este coapta si are semintele mari si coapte  si marea parte a pulpei a disparut , semintele luandu-i locul. Si mai este si tare amara.

* Repet, vinetele nu se consuma coapte ci “verzi” adica crude, nematurizate. Pot fi mari si crude sau mici si coapte, marimea nu spune gradul de maturizare a legumei, ci spune soiul.

 

Cine ghiceste?

Unde mi-am pus palariile de paie si  de soare (am una din piata romaneaca, cu boruri mari si una adusa din America, legata de gatul meu, de cowboy) si nu le gasesc. Adica le-am pus bine, caci,  de obicei,  stateau agatate de fereastra din camara  😀

Helpp me, caci, afara sunt 45 de grade la soare si eu am atata treaba incat doar acum, la ora 13,   as putea culege capsunele si fragutele si-i musai sa le culeg.