Category Archives: Gradina si gradinuta

poze din gradina si din gradinuta

Ceapa de arpagic

* se planteaza arpagicul  (grija mare caci poate fi mucegait ) cat mai devreme primavara, in martie , la 10 cm pe rand, chiar si mai des si la 15 cm intre randuri, chiar si mai rar.

* in ravasele in care se planteaza se presara granule ( care nu se dizolva si nu intra in planta)  impotriva viermelui de sarma.

* daca, la un moment dat, frunzele cepei se rasucesc, arata ca un burghiu,  cele de  la baza,  cazand pe pamant,  inseamna ca a fost atacata de viermele de sarma.  Se trateaza cu praf de var sau cu granule  (se cere de la magazin ceva impotriva viermelui de sarma la ceapa).

* Se praseste doar de 2 ori, nu mai mult. Prima data dupa ce a rasarit  si a doua oara inainte de a-i fi frunzele prea mari sa nu se strice prin prasire (sa nu fie atinse).

* se stropeste cu ceva impotriva manei,  cam dupa o ploaie urmata de caldura mare.

* nu se mai intra in ea cu sapa decat, daca este nevoie , cu mana, la plivit buruiana mare.

* Se imprastie pe pamant praf de var (var nestins) impotriva putregaiului.

* Daca apare mucegaiul albastru, dupa ploi multe si umezeala mare in gradina, se stropeste cu ceva impotriva mucegaiului .

* Daca frunzele de la baza se decoloreaza si se putrezesc (din cauza ploilor prea multe),  se strang aceste frunze avand grija cum se rup sa nu afecteze planta.

* Cand incepe sa creasca bulbul se crapa pamantul  si nu este bine sa mai umblam la ea dupa aceea.

* O ceapa sanatoasa are frunzele drepte, verticale, multe si de un verde inchis spre albastru.

* Cand frunzele cepei incep sa se decoloreze inspre un verde mai deschis inseamna ca este atinsa de mana si se stropeste cu dithane  sau altceva.

* Cand este maturizata,  ceapa,  se culca frunzele la pamant, de la sine.

* Se scoate cand radacinile i s-au “topit” , chiar daca nu are frunzele, complet,  uscate.

* Se intinde undeva, pe o  plasa la cativa cm de pamant,  ca sa se usuce.

* Se face cununa,  adica se impleteste, abia dupa ce a fost uscata .

* Se pastreaza o vreme intr-un sopron agatata de grinda si dupa aceea in pod.

* Se consuma incepand cu cepele cele mai mari deoarece acestea se pot strica primele (apare cate-o frunza prin ea care se strica, dar asta numai cateodata, daca ai ghinion).

* Ii place cate-un fir de galbenele printre randuri.

 

Grădina mea la 24 mai 2011

Vedetele din poze sunt, intr=o ordine de la stanga la dreapta si de sus in jos;

R1. ceapa ornamentala (pentru salate),  usturoi si mazare

R2. ardei bulgaresc,  morcovi,  rosii

R3. ceapa,  rosii,  mazare

R4. ceapa rosie de rasad, pastarnac, rosii

R5. vedere din spatele gradinii,  rosii, gradina de la intrare

R6. flori de rosii, brocoli, rosii

La dreapta cararii este o jumatate de metru latime pe care am pus asa: capsuni, fasole urcatoare, spanac(2), ceapa si salata rasadita. Toate in randuri de la gard pana la carare.

Spanacul este intre cuiburile de fasole si abia a rasarit. Spanacul de toamna l-am cules de doua ori si o parte este la congelator. Printre randurile de spanac de toamna am sadit varza de Bruxelles care este inca mica.

Dupa masa a tras o ploaie buna, buna de  tot. Tocmai buna ca sa sadesc busuiocul printre ardei.

Cu susu’n sus

Aveam multe ghivece ramase de anul trecut, in care aveam suspendate lobeliile si alte flori si , cum lobelii nu am, fiindca desi au rasarit la un moment dat s-a rasturnat cutia de  pe pervaz si s-au terminat, deci ziceam sa-mi fac  ghivece suspendate cu rosii colorate, mici si de forme diferite, plantate in stilul “upside down”.

Am tot cautat pe net sa-i  arat sotului meu, care s-a oferit sa-mi pregateasca”gaurile” in “fundul” ghivecelui  si cand in sfarsit am gasit un video de youtube care arata lucrarea respectiva,  m-am razgandit.

Saracuta planta, dupa ce o intorci cu susu’n jos si ea se straduie din rasputeri sa revina, se contorsioneaza, creste anevoios pe langa ghiveci aratand jalnic mai toate momentele vietii ei si, daca are sau ai tu, noroc se ramifica si imbraca ghiveciul cu rodul ei binecuvantat, dar asta abia la toamna, abia la sfarsit este o imagina de admirat, sfarsit cand rosioarele trebuie sa fie culese si gata.

Da, m-am razgandit din mai multe motive, dar esentialul este acela ca eu am vazut in toata lucrarea aia ceva contrafacut, ceva ca un “anus contra naturii” ca un sex homo, ca ceva anormal,  care sa ma bucure??? Neee…pe mine, nu!

Asa ca am  plantat rosii de care mi-au ramas,  frumoase si cu pamant la radacini, in ghivece suspendate, dar si asezate, normal, astfel ca planta sa fie fericita, ca si mine, cand fac ceva normal.

In America si in Australia pamantul de gradina si de flori se cumpara, nu se poate cultiva nimic in pamantul de langa casa, am incercat eu si am semanat tot felul in gradina nepoatei mele din California, nimic nu a rasarit, nici macar un fir de marar. De aceea vedem in pozele depe internet cum troneaza rosiile si vinetele in curtile lor ,in ghivece asezate pe langa casa , fiindca lumea chiar doreste sa manance, macar sa guste, o rosie adevarata crescuta fara ingrasamant chimic si fara stimulatori.

Am zis ca, daca laei se paote sa creasca rosia in ghiveci si sa si rodeasca, la noi dece sa nu se poata?