Category Archives: Gradina si gradinuta

poze din gradina si din gradinuta

Zmeura

Mi-am amintit de zmeura deoarece este cazul s-o mut din acest loc,ca nu ma rodeste calumea.O voi planta pe marginile gardurilor,printre hibiscus si ..vad eu mai pe unde,ca-i place soarele,dar nu prea arzator.Oricum,sub meri n-o mai las.O sa seman sub meri altceva,vad eu…mazare,fasole,orice are nevoie si de umbra ca sa ramana verde pana-n miezul fierbinte al verii.

Am scris acest post pentru ca in zonele de campie din tara este mai cald si cei care doriti sa aveti in gradina si niste tufe de zmeura puteti cauta si planta acum.Se gasesc si aici (le fac reclama gratuit ca sa va ajut pe cei care doriti) drajoni,adica planta inradacinata din butasi.

http://www.anunturigarla.ro/Anunt_vanzare-butasi-de-mur-fara-spini-si-zmeura_Bucuresti_6466.htm

s6308435-micaAvem si in curte,sub vie si sub corcodus,dar mi-o cam stricat-o Aschiuta tot rozand la ea.

Am facut si gem acum 2 ani,caci anul trecut n-a prea fost din cauza ca s-au uscat fructele pe vrej.E drept c-a fost si mare seceta,iar daca udam si zmeura…era prea de tot.Oricum,de data asta o s-o plantez adanc in pamant sa aiba apa la radacini.

s6308434-micaAre samburi,dar am citit ca tocmai samburii ei au calitati  deosebite.

s6302279-mica

s6302280-micaAnul trecut in 15 iunie era asa.

Zmeura, aliatul

supraponderalilor

De culoare rosie sau roz, cu miros placut si gust acrisor-aroma, este unul dintre cele mai cautate fructe de padure

Fructele de zmeur sunt consumate atat in stare cruda, cat si in diferite preparate: dulceata, serbet, supa, inghetata, tarte, salata de fructe, sirop, marmelada, sufleuri, sosuri, ingredient in bauturi alcoolice sau nonalcoolice etc. Se serveste natur, cu zahar sau miere, cu “Chantillyi sau in rachiu. Deosebit de fragila, zmeura se manevreaza cu atentie si se vinde numai in caserole. Intrucat mucegaieste usor, la cumparare trebuie verificata bine. Zmeura este o sursa bogata de minerale – calciu, magneziu, zinc, mangan, potasiu, fosfor, toate usor asimilabile – si de vitamine (A, B1, B2, D si P), iar frunzele de zmeur sunt bogate in vitamina C. Intrucat face parte dintre fructele cu continut scazut de zaharuri, fiind si hipocalorica – 38 calorii/100 g -, zmeura este un aliat al supraponderalilor. Este tonica, diuretica, provoaca pofta de mancare, este laxativa. Fructul ca atare, fara adaos de zahar, este favorabil diabeticilor si reumaticilor.

Sanatate in bobita roz
‘ Bogata in fibre, ajuta la reducerea colesterolului si, implicit, a riscului bolilor cardiovasculare.
‘ O ceasca de zmeura contine 8 g de fibre, circa 1/3 din doza recomandata zilnic.
‘ Recomandata in caz de arsuri la stomac, ulcer gastric duodenal, dar numai consumata fara zahar si fara miere, cate 100-200 g pe zi, inaintea meselor.
‘ Remediu exceptional pentru pancreas si sistemul respirator.
‘ Frunzele sale sunt un antihemoragic si un reglator hormonal redutabil (mai ales la femei).
Cura cu zmeura, benefica in boli cardiace, tulburari de tranzit intestinal, afectiuni oculare, astenie, boli de piele, in afectiunile insotite de febra, cistita, pielonefrita, prostatita, diabet, ciclu menstrual neregulat, dureros ori cu hemoragie abundenta, afectiuni pulmonare, sensibilitate la raceli, raguseala, obezitate.

Sirop de zmeura
Fructele se spala bine, se zdrobesc cu furculita, apoi se pun intr-un tifon cu ochiuri fine si se storc, rezultand un suc limpede. Peste suc se toarna miere – 3 pahare de miere la un pahar de suc – si se amesteca foarte bine, apoi se lasa sa se omogenizeze 7 zile. Sucul se consuma sub forma concentrata, administrat cu lingurita, pentru tratarea diferitelor boli, sau diluat cu apa, ca bautura racoritoare.

Cranachan
Ingrediente: 600 g frisca, 4 linguri de miere, 6 linguri de fulgi de ovaz, 4 linguri whisky scotian, 600 g zmeura, frunze de menta, rondele de portocale si piscoturi.
Mod de preparare: Se pun fulgii de ovaz intr-o tigaie pe foc mic si se amesteca continuu cu o lingura de lemn, 10 minute, pana prind o culoare aurie. Se ia tigaia de pe foc si se pune la rece. Intr-un bol se pune frisca si se bate cu mixerul pana devine o crema consistenta. Se adauga mierea, whiskyul si se continua lucrarea pana se obtine o pasta cremoasa. Se adauga fulgii de cereale raciti si zmeura (din care s-au pus deoparte cateva boabe, pentru ornat) si se amesteca usor pana se incorporeaza zmeura. Crema se asaza pe farfurii mici si se orneaza cu frunze de menta, bobite de zmeura, portocale taiate rondele si piscoturi.

Sos cu fructe de padure
Ingrediente: o cana must de mere, o lingura miere, o lingura amidon, o cana fructe de padure – afine, zmeura – proaspete sau congelate.
Preparare: Se pune la fiert mustul in care s-a dizolvat mierea. Separat se dizolva amidonul in putina apa rece si se adauga cand fierbe mustul. Se lasa la fiert pana se ingroasa, apoi se adauga fructele si se mai lasa sa dea in clocot impreuna. Se consuma cu cereale fierte, pe paine sau ca glazura la diferite prajituri.

Gem de zmeura
Ingrediente: 1 kg de zmeura spalata usor se asaza intr-un castron; se toarna deasupra 800 g miere si se lasa sa stea 4 ore. Se scurge siropul rezultat, se strecoara si apoi, amestecand continuu, se fierbe pe foc iute timp de 10 minute. Se adauga zmeura si se mai fierbe 8-10 minute. Se poate adauga si suc de coacaze, pentru a se lega mai bine gemul.

Spuma de gris in suc de zmeura
Ingrediente: 400 ml suc de zmeura, 600 ml apa, 100 g gris, miere.
Preparare: Sucul amestecat cu apa se pune la fiert; cand clocoteste se toarna grisul in ploaie si se fierbe 4 minute. Se ia de pe foc, se adauga mierea si se bate compozitia pana cand devine spumoasa. Se toarna in compotiera si se da la rece.(Revista Felicia)

Zmeura produce fructe delicioase. Este foarte potrivita cu climatul Romaniei. Exista trei varietati de zmeura : rosie, galbena si neagra.

<!–
google_ad_client = ‘pub-3419374241715994’;
/* 180×150, creat 02.04.2008 */
google_ad_slot = ‘0880123240’;
google_ad_width = 180;
google_ad_height = 150;
//–>window.google_render_ad();

Unde cultivati zmeura ?

Cea mai importanta cerinta a acestei plante se refera la tipul de sol. Are nevoie de un sol umed, dar accepta si solurile putin mai nisipoase, atata timp cat sunteti pregatit sa le udati saptamanal in lunile mai calde de vara. Pentru rezultate foarte bune, solul trebuie sa fie neutru din punct de vedere chimic.

Fructele de zmeura ies destul de tarziu, asa ca nu este nevoie de o ingrijire speciala impotriva inghetului. Zmeura creste in salbaticie in tinuturile impadurite, asa ca umbra nu constituie o problema pentru aceasta planta .

Cand sa plantati zmeura ?
Luna octombrie este luna perfecta pentru plantarea zmeurei, dar ea poate fi sadita si in luna martie, daca vremea si solul permit acest lucru.

Pentru a planta zmeura , sapati un sant de 30 de cm adancime si un metru

Zmeura are nevoie de suport. Instalati suportul dupa ce ati sapat santul, dar inainte de a planta . Planta nu trebuie legata strans de acest suport.

Puneti zmeura in santul sapat, cu plantele la 45 de cm una de alta, si acoperiti radacina cu pamant. Acest lucru va ajuta la formarea unor radacini mai viguroase.

In sfarsit, taiati planta pana ajunge la cam 15 cm de nivelul solului. Acest lucru poate parea putin drastic, dar daca retezarea nu se face corect, planta latime. Daca plantati mai mult de un singur rand, lasati aproximativ 1.7 m intre randuri, pentru a permite radacinilor sa se raspandeasca liber , si pentru a putea aduna fructele vara, va fi serios slabita.(Musutel.ro)

Acid Elagic un anticancer

1Acid Elagic Acid Elagic un fenol din plante naturale cu actiune anticancer si anti mutagenica.

2Acid Elagic Acid Elagic sintetizat din elagitanina un continut din Zmeura (Rubus idaeus).


Zmeura cu continut de 70% elagitanina, in saminta de zmeura

Zmeura



Ordinea semanaturilor in gradina

Dupa ce semanam vinetele,ardeii si gogosarii in rasadnite,in cutii si ladite care stau in casa la caldura,in zonele unde pamantul din gradina este in starea sa fie intors,adica sapat cu harletul se poate incepe semanatul.Daca pamantul este rece atunci degeaba punem semintele in el,ca nu numai ca nu incoltesc dar se mai si strica si asteptam degeaba sa rasara ceva.Deci,lucrarile din gradina,acum,in perioada aceasta,numai si numai daca aveti conditiile pe care le-am spus.In caz ca pamantul se lipeste de harlet si raman bulgari mari si greu de sfaramat atunci mai asteptam,nu este inca momentul

Sapatul cu harletul trebuie sa fie o operatie usoara,harletul  sa intre usor in pamant si cand rasturnam pamantul cu susu-n jos,pamantul de pe harlet  trebuie sa se imprastie,sa nu ramana un  bulgar.

Greblatul,adica spargerea bulgarasilor mai mici si netezirea suprafetei de semanat.

Formatul straturilor se face sapand o parcela si apoi cu pasi mici se face cararea dintre doua straturi.Eu fac asa deoarece pe carari plantez telina,deci nu las cararile nesapate,nici toamna nici primavara.Precizez ca in toamna sotul meu a sapat gradina cu harletul,lasand bulgarii nesparti,asa mari cum au rezultat ei,iar mai tarziu a imprastiat gunoiul de grajd pe aproape toata suprafata.Acum,la aceasta sapare se introduce gunoiul sub brazda si acolo ramane sa-si faca treaba toata vara.

Dupa ce am facut straturile incepem semanatul intr-o anumita ordine,in functie de rezistenta plantelor la frig,caci nu se stie niciodata daca nu se mai intoarce frigul ,in orice zona.Astfel:

I.ceapa de arpagic

II.usturoi

III.salata

IV.spanac

V. ridichi

VI. mazarea

Acestea se pun in pamant primele, deoarece ele sunt rezistente la temperaturi mici.Asta in caz ca nu ati plantat arpagicul,usturoiul,salata si spanacul din toamna.Eu am semanat astea toate toamna si…cum se face cald cum voi semana mazare.

Apoi trecem la zarzavaturi,mai tarziu.In legatura cu zarzavaturile treaba este asa.Se imparte in doua etape semanatul morcovilor deoarece cei pe care-i semanam acum, primavara, o sa fie maturizati vara in august si daca-i scoatem pentru iarna,ei cresc in pivnita sau unde-i tinem,asa ca putem semana morcovii pe care vrem sa-i folosim vara la mancare,insa cei pentru depozit este bine sa fie semanati in luna mai..pana la sfarsitul lui mai,ca sa-i scoatem in octombrie din pamant.Precizez ca pe stratul unde voi semana morcovii nu am pus gunoi.Asta am auzit-o aici,de la lume.

In rest…eu cam astea le seman in martie,daca este vreme buna,cald pamantul,iar daca mai vine frig,le acopar cu folie,direct pe pamant.Celelalte…fasolea,castravetii ,dovleceii se seamana,in gradina,mult mai tarziu,o sa scriu din vreme cand,insa daca aveti solar,nu va luati dupa mine,va spun din start ca nu am lucrat niciodata in solar,doar stiu ca in solar este mult mai greu,plantele se imbolnavesc si cand sunt mari de la lipsa de aerisire si din prea multa caldura+umiditate,asa ca…cei care aveti si cultivati in solar,inca o data,nu va luati dupa mine.Eu vorbesc doar despre cultivarea in gradina,sub cerul liber.

Bolile legumelor,tratamente

Imi aduc aici,mai aproape de mine, acest articol din Gradina de legume…sfaturi practice,caci,dupa cum ati vazut,legumele mele sunt in faza de rasad, unele si …germinare,altele.

Bolile legumelor

Caderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile pot fi distruse.

Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantele

sanatoase.

Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotriva altor boli

, se repeta tratamentul

si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produse recomandate de magazinele de specialitate.

BOLILE LA ROSII

  • Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, mai ales daca plantele nu sunt ridicate de la sol prin sustinere pe araci sau spalieri.

  • Combatere:

    Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute.

    Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%

    Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor, care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta.

  • Ofilirea bacteriana (cancerul

    bacterian)

    Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc.

    Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%.

    Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni.

  • Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2%

    Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe.

  • Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%.

    Septorioza (patarea alba a frunzelor)

  • Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brun intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre.

    Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor.

    Combaterea se face prin aplicarea

    a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile.

    Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite.

  • Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.

  • BOLILE LA ARDEI

  • Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate.

  • Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa.

    Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmit virusul, cu Fernos 0,05%.

    Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe.

    Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2%

    Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.

  • Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.

  • BOLILE LA VINETE

  • Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala se manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc.

    Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.

  • BOLILE LA VARZA

  • Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se ofilesc si mor.

    Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca si conopida.

    Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoare brun-deschisa.

  • Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani. Boala ataca si conopida.

  • BOLILE CEPEI

  • Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.

    Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%.

    Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si se rasuceste.

  • Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral 0,5%.

  • BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR

  • Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prin marire iar frunzele se usuca.

    Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%).

    Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.

  • Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile. Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile.

  • BOLILE FASOLEI

  • Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc.

    Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi.

    Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.

  • Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire.

    Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.

  • Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.

  • BOLILE MAZARII

  • Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat.

    Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate.

    Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.

  • BOLILE SALATEI

  • Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei. Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.

    Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%.

    Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu si putrezeste.

  • Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la plantare.

  • BOLILE CARTOFULUI

  • Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune.

    Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul stropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani.