Tag Archives: combaterea

Limaxii,capcane

Scapa repede de melcii fara casa din gradina

Sunday, 12 July, 2009
Publicat în Boli si danunatori | // Adaugă la favorite |

Limacsii sunt o problema in orice gradina, ei producand mai multe pagube decat orice alt daunator. In magazinele de specialitate se gasesc produse destinate combaterii acestui gen de daunator. Multe dintre acestea insa pot fi insa toxice si pentru animalele de casa, pentru pasari, etc.

Va prezentam cateva metode ecologice, la indemana, pentru a indeparta limacsii din gradini:

Capcane pentru limacsi si melci de gradina

* ghivece intoarse: plasati in locurile umbroase, ferite din gradina, ghivece din ceramica asezate cu gura in jos, sprijinite pe o piatra, astfel incat sa ramana un spatiu prin care limacsii pot patrunde in interior. In fiecare dimineata se indeparteaza limacsii din interior, si se aseaza la loc
* recipiente cu bere: se aleg cutii goale de conserve (destul de inalte, cum sunt cele de legume) si se ingroapa, astfel incat deschiderea sa fie la acelasi nivel cu solul. Se umplu cam o treime cu bere. Limacsii sunt atrasi de bere, si zilnic vom gasi numerosi „amatori” inecati in cutie. Periodic se completeaza cu bere. Nu conteaza marca.

Bariere pentru limacsi si melci de gradina

* praf de var: in jurul zonei pe care dorim sa o protejam, se traseaza o dara de var lata cam de 2-3 cm. Metoda este putin eficienta in perioadele ploioase.
* benzi de cupru: o sarma de cupru se infasoara de mai multe ori in jurul unui ghiveci; melcii nu se vor apropia de ghiveciul respectiv.
* alge de mare: metoda se adreseaza in primul rand locuitorilor din apropierea litoralului; algele sunt un repelent natural pentru limacsi, se pot folosi ca strat de mulcit in jurul tufelor. Pe langa actiunea lor de indepartare a acestor daunatori, algele sunt si un bun fertilizator al solului.
* pamant de diatomee: se cumpara de la florarii, datorita structurii lui granulate este folosit in amestec cu pamantul de flori, pentru a realiza compozitii de soluri bine drenate si aerisite. Un strat subtire de pamant de diatomee se poate aseza intre flori, limacsii nu vor trece peste el; metoda da rezultate bune pe timp uscat.
* fasii de plastic negru: se fixeaza pe suprafata solului cu ajutorul unor tarusi subtiri fasii late de plastic negru (asemanator sacilor menajeri). In zilele insorite de vara, plasticul se incinge atat de tare incat daca un limax imprudent trece peste aceste fasii va ramane pe ele, ars.

INSTITUTUL DE INFORMARE PENTRU AGRICULTURA

Musculiţa albă de seră

UPDATARE LA 24 APRILIE 2014:

Iata ca au trecut atatia ani de cand in gradina mea a aparut musculita alba, era in 2009, parca si acum suntem in 2014. Nu, nu am scapat definitiv de ea, uneori am tolerat-o nefacandu-mi mari stricaciuni, alteori am stropit cu o solutie din fiertura de coji de portocale ori lamai si amestecata, rece, cu sapun lichid. Daca am stropit zilnic, am scapat de ea de pe trandafirul chinezesc care iarna, in casa, era atacat. Apoi, dupa o vreme aparea iar (fiindca erau oua pe dosul frunzelor care nu mor de la solutia asta). Ca sa scap si de oua spalam dosul frunzelor cu aceasta soluti in sensul ca frecam cu degetele frunza uda leoarca insistand pe dosul ei.

Acum, ieri, vad ca zboara ceva alb de sub o rosie din balconul cu rasaduri. Sa mor, nu alta! Dau s-o prind, era doar una, venise prin geam pe care-l lasasem toata ziua deschis si fara plasa, ca nu-s muste, inca. N-am prins-o. Am solutie, c-o tin in frigider ca pe un suc, dar iar sa incep cu stropitul? Bleah! Mi-e asa lehamite. Oricum, stiu ca aceasta insecta sta pe dosul frunzelor de la rostopasca si rostopasca e de un metru si inflorita in spatele gardului curtii. Asa ca astta-i problema, de musculita alba nu scapi nici in 5 ani caci ea se muta cand stropesti cu insecticid, pleaca si se reintoarce dupa ce efectul dispare. Ideea e ca nu moare , cred ca este o vietate imuna la orice.

musculita

Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum)

Sunday, 12 July, 2009 Publicat în Boli si danunatori | // Adaugă la favorite | Musculita alba este un daunator insistent care ataca foarte multe plante din apartamente si gradini. Este specific serelor si spatiilor inchise, pentru ca nu poate supravietui la temperaturi sub zero grade. Nu exista gradinar care sa nu fi avut de a face cu ea si cei care s-au luptat cu aceasta insecta stiu cat de greu le-a fost sa scape de ea. Musculita alba de sera – Trialeurodes vaporariorum Musculita alba este raspandita peste tot Primele date despre musculita alba in tara noastra dateaza din 1941 (Visnya), specia fiind originara din regiunile tropicale ale Americii. In prezent ea este raspandita pe toate continentele, inclusiv in zonele din nordul Europei si in Canada.   Musculita alba este mai mica de doi milimetri Musculita alba este o insecta mica, de doar un milimetru si jumatate lungime. Culoarea corpului ei este alb-galbuie si este acoperit cu o secretie alba de consistenta ceroasa. Aripile sunt albe si cand sunt deschise au o anvergura de pana la cinci mm. Adultii au ochii de culoare neagra. Musculita alba de sera se inmulteste rapid, avand 3-4 generatii pe an in aer liber, iar in sere pana la 12 generatii. Femela depune primele oua (la doar cateva zile de la aparitie) pe partea inferioara a frunzelor, grupate inelar. O femela poate depune intre 100 si 500 de oua. Incubatia lor dureaza intre 10 zile si doua saptamani, la o temperatura constanta de 20-23 grade Celsius. Din oua apar larvele galbui, ovale, cu ochii rosii, care se transforma in pupariu, dupa 10 zile. In stadiul de pupariu insecta traieste 12 zile, perioada dupa care apare musculita adulta, si ciclul se reia. In mod normal, conform literaturii de specialitate, la o temperatura de zero grade musculita moare, ea supravietuind exclusiv in spatii protejate. De aceea este important sa fiti siguri ca plantele nu sunt infestate cu daunatori toamna, atunci cand le mutati in casa. Musculita alba se simte „in largul ei” la temperaturi intre 20 si 32 grade Celsius. Sub 10 grade ea nu se mai reproduce, la fel la temperaturi de peste 34 grade. Musculita alba se comporta diferit in functie de culoarea luminii Conform unor cercetari din anii ’70, musculita alba reactioneaza la culoarea luminii datorita unor fotoreceptori prezenti in ochi. Ea se inmulteste mai mult in prezenta luminii verzi sau albastre decat la lumina alba sau violeta. Adultii sunt atrasi de lumina cu o lungime de unda intre 565 si 625 nm (nuante de galben si portocaliu). In acest mod se pot folosi capcane colorate pentru capturarea musculitei, fara a fi nevoie sa fie aplicate tratamente cu insecticide. Metoda insa nu da rezultate de fiecare data, mai ales ca influente in privinta comportamentului musculitei o au umiditatea relativa (umiditatea aerului), temperatura, intensitatea luminii si eventualii curenti de aer. Combaterea musculitei, insecticide pentru musculita alba Exista mai multe metode de combatere, atat chimice cat si biologice. Musculita alba este un daunator foarte greu de controlat, din doua motive: * pe aceeasi planta, concomitent, convietuiesc mai multe stadii ale insectei: oua, larve, puparii si adulti. In timp ce adultii si larvele vor fi cel mai probabil omorati de tratamentele chimice, o parte din oua vor supravietui si in scurt timp musculita isi va face din nou aparitia. * in ultima perioada musculita a dezvoltat rezistenta fata de unele insecticide. De aceea, aveti grija ca atunci cand stropiti cu insecticid sa repetetati tratamentul periodic. O singura data nu este destul. Incercati sa respectati regulile minime de igiena horticola (nu aduceti in casa plante direct din gradini sau parcuri daca nu sunteti siguri ca sunt libere de daunatori) si achizitionati material saditor si plantela ghiveci doar din surse sigure. Despre cele mai eficiente metode de starpire a musculitei albe cititi in urmatorul articol din acest dosar. Dosarul musculita alba de sera contine: * Un daunator persistent: Musculita alba de sera – Trialeurodes vaporariorum * Musculita alba de sera: Insecticide recomandate * Musculita alba de sera: Metode de combatere * Video: imagini filmate cu Trialeurodes vaporariorum in stadiul de pupa Combaterea chimica a musculitei albe de sera – insecticidele Pentru ca generatiile se suprapun si pe aceeasi planta pot exista oua, larve, pupe si adulti, eficienta insecticidelor scade. In functie de numarul populatiei de insecte si de structura acesteia acelasi insecticid, aplicat in conditii similare, poate sa aiba efecte diferite. Cu alte cuvinte, sa nu vi se para ciudat daca ati avut probleme in trecut si ati scapat stropind cu un anumit produs, iar astazi, acelasi produs nu mai da rezultate. Dintre insecticidele cele mai raspandite voi enumera aici Confidor, Decis, Admiral, mai rar Mospilan. Combaterea mecanica a musculitei albe de sera Asa cum am spus in acest articol, musculita alba este fotosensibila, reactioneaza la stimuli precum lungimea de unda a luminii. Este atrasa in special de culoarile galben si portocaliu si se comercializeaza deja capcane colorate din hartie lipicioasa. Va puteti confectiona o astfel de capcana cu ajutorul unui carton, clei si vopsea galben-portocalie. Decupati o bucata de carton de marimea dorita. Intr-un vas de tabla fierbeti un litru de ulei de floarea soarelui in care adaugati, treptat, un kilogram de colofoniu (sacaz, se gaseste la magazinele de chimicale sau la cele pentru electronisti). Adaugati apoi vopsea astfel incat amestecul lipicios sa capete culoarea dorita. Tratamente chimice nepoluante impotriva musculitei albe de sera – Se stropeste plata atacata cu o solutie de sapun de potasiu (3%) si spirt (3%). – Se stropeste planta cu o infuzie de vetricea (Tanacetum vulgare) la care se adauga 3% bentonita – Se stropeste o infuzie concentrata de craite – Se foloseste pentru stropit extractul de urzica, obtinut dintr-un kilogram de urzici tocate lasate sa macereze timp de 12 zile in 1o litri de apa. – Se stropeste cu extract de feriga de camp (Pteridium aquilinum) obtinut tot dintr-un kilogram de frunze proaspete la 10 litri de apa. Solutia se poate folosi si pentru udat solul, indeparteaza melcii fara casa. – Alte tratamente utilizeaza diferite preparate din crizantema salbatica (Tanacetum cinerariaefolium). Insecte care ataca musculita alba Exista anumite insecte care combat acest daunator si care trebuie protejate. Cel mai bun exemplu este viespea encarsia (Encarsia formosa), care paraziteaza larvele musculitei albe. Alte insecte care lupta cu musculita alba sunt acarienii si buburuzele. CENTRUL DE INFORMARE PENTRU AGRICULTURA

Bolile legumelor,tratamente

Imi aduc aici,mai aproape de mine, acest articol din Gradina de legume…sfaturi practice,caci,dupa cum ati vazut,legumele mele sunt in faza de rasad, unele si …germinare,altele.

Bolile legumelor

Caderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile pot fi distruse.

Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantele

sanatoase.

Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotriva altor boli

, se repeta tratamentul

si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produse recomandate de magazinele de specialitate.

BOLILE LA ROSII

  • Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, mai ales daca plantele nu sunt ridicate de la sol prin sustinere pe araci sau spalieri.

  • Combatere:

    Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute.

    Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%

    Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor, care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta.

  • Ofilirea bacteriana (cancerul

    bacterian)

    Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc.

    Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%.

    Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni.

  • Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2%

    Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe.

  • Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%.

    Septorioza (patarea alba a frunzelor)

  • Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brun intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre.

    Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor.

    Combaterea se face prin aplicarea

    a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile.

    Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite.

  • Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.

  • BOLILE LA ARDEI

  • Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate.

  • Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa.

    Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmit virusul, cu Fernos 0,05%.

    Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe.

    Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2%

    Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.

  • Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.

  • BOLILE LA VINETE

  • Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala se manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc.

    Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.

  • BOLILE LA VARZA

  • Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se ofilesc si mor.

    Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca si conopida.

    Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoare brun-deschisa.

  • Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani. Boala ataca si conopida.

  • BOLILE CEPEI

  • Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.

    Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%.

    Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si se rasuceste.

  • Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral 0,5%.

  • BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR

  • Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prin marire iar frunzele se usuca.

    Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%).

    Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.

  • Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile. Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile.

  • BOLILE FASOLEI

  • Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc.

    Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi.

    Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.

  • Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire.

    Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.

  • Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.

  • BOLILE MAZARII

  • Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat.

    Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate.

    Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.

  • BOLILE SALATEI

  • Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei. Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.

    Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%.

    Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu si putrezeste.

  • Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la plantare.

  • BOLILE CARTOFULUI

  • Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune.

    Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul stropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani.