Category Archives: Australia

Australia(2)

Geneza continentului.

Candva ,acum aproximativ 65 milioane de ani,Australia s-a desprins de vastul supercontinent Gondwanaland si a inceput o lenta miscare de migratie,izolandu-se in zona de sud a oceanelor Indian si Pacific.Continentul era batran inca de pe atunci .Unele dintre formatiunile de-a lungul coastei de nord-vest sunt dintre cele mai vechi de pe planeta-au peste trei miliarde de ani.O serie de roci de 3,4 miliarde de ani descoperite in apropiere de Marble Bar contin stromatocite,alge verzi-albastre primitive,reprezentand cea mai veche forma de viata descoperita de pe Pamant.Formatiunile de granit rosu din Parcul National Kalbarri in apropiere de North West Coastal Highway, din vestul Australiei, pastreaza cele mai vechi imagini ale unor fiinte vii-contururile de cosmar ale unor scorpioni amfibieni lungi de 2 metri si ale unor omizi acvatice chiar mai lungi– care ocupau pamantul acum mai mult de 420 milioane de ani.In apropiere au fost descoperite si ramasitele fosilizate ale Kalbarria,un animal lung de 1,52 metri asemanator unui gandac,considerat a fi cel mai vechi exemplar din specia sa si probabil stramosul comun al tuturor insectelor de pe planeta.

Australia este cel mai plat continent.Intrucat peisajul este atat de „varstnic”ploaia si vantul au avut la dispozitie milioane de ani pentru a reduce muntii candva maiestuosi la simple cioturi.Astazi, cel mai important lant muntos al continentului este Cordiliera Australiana,care formeaza coloana vertebrala a coastei de est,pornind de la lanturile Grampian din Victoria pana la muntii invesmantati in paduri tropicale din indepartatul Queensland in nord.Lantul cuprinde cel mai inalt varf montan de pe continent,Muntele Kosciuscko(2230 m) din New South Wales.Din partea de vest a acestor munti zonele plate domina intregul continent pana la valurile Oceanului Indian.De remarcat exceptiile reprezentate de lanturile montane Flinders din sudul Australiei,muntii abrupti din peisajul aspru al vestului Australiei,precum si faimoasele protuberante stancoase cunoscute sub numele de Uluru si Kata Tjuta.

Continentul este una din cele mai stabile placi tectonice de pe Glob Din punct de vedere geologic Australia este un produs finit.

Cea mai importanta apa curgatoare de pe continent este  fluviul Muray-Darling,singurul navigabil,cu o albie lunga de 2655Km,ce parcurge  patru  state ,de la muntii Victorieni la zona de coasta din sudul Australiei.El aduna apele afluientilor ce acopera o septime din suprafata continentului si sustine o mare parte a activitatii agricole.Desi peisajul este uscat si aspru acesta este amplasat deasupra Marelui Bazin Artezian,o importanta sursa de apa care ajuta la sustinerea milioanelor de  capete din  turmele si cirezile crescute pe continent.

Bogatia minerala.

Desi capriciile geologice au abandonat Australia in unul dintre cele mai izolate colturi  globului si au transformat o buna parte din suprafata continentului intr-o zona de nelocuit,au compensat toate acestea prin transformarea solului intr-un adevarat tezaur de metale pretioase,carbune,gaze naturale,diamante,uraniu si opal.In timpul faimoasei „goane dupa aur” de la jumatatea secolului XIX-lea s-au descoperit unele dintre cele mai bogate filoane din istorie,fapt care a schimbat fata  continentului pentru totdeauna.Ademeniti de promisiunea aurului zeci de mii de prospectori veniti din lumea intreaga  au impanzit continentul.Unii s-au imbogatit,majoritatea nu au reusit acest lucru,dar s-au stabilit totusi pe continent intemeindu-si familii si ferme,punand bazele unor afaceri,,sate si orase.Goana dupa aur din statul Victoria a fost urmata de gasirea unor filoane mari in Australia de Vest si Queensland.Azi,Australia ramane una dintre cele mai importante surse de aur de pe glob producand aproximativ 300 de tone pe an.Cea mai mare parte a aurului provine din minele de exploatare deschisa din Australia de Vest,nordul statului Queensland si izolatul desert Tanami din teritoriile de nord

In anul 1883,in zona Broken Hill din vestul indepartat al statului New South Wales,un vacar a descoperit,din intamplare,cel mai mare zacamant cunoscut de argint-zinc-plumb din lume,un singur fragment de roca continand peste 284 milioane  de tone de minereu foarte bogat.Aceasta descoperire a dus la nasterea  celor mai importante societati miniere din Australia,iar zacamantul mai este exploatat si astazi.Vechiul oras minier cu gratioasele lui carciumi cu doua etaje construite in stil victorian si italian,este foarte popular in randul turistilor,artistilor si al echipelor de filmare care turneaza filme sau spoturi publicitare in lumina puternica a desertului.Minele pot fi vizitate.

Muntele Isa situat in nord-vestul statului Queensland reprezinta un alt zacamant bogat in argint,plumb,zinc si cupru ,exploatat inca din 1923.Aici vizitatorilor li se ofera si posibilitatea de a merge in subteran.Un alt depozit foarte bogat si faimos,ramas inca neatins si cunoscut sub numele de Century Zinc,a fost decoperit la cca 320 Km de Muntele Isa.

South Australia si-a acumulat resursele financiare initiale prin exploatarea zacamintelor bogate de cupru de la Kapunda,de la Bura si din Peninsula Yorke.De curand,in vasta mina de la Olympic Dam din zona pustie de outhback a statului  au fost descoperite rezerve de cupru si uraniu aat de mari incat activitatea de exploatare ar putea continua vreme de sute de ani.Si aici turistii au posibilitatea de a vizita mina de la Coober Pedy unde se extrag

cantitati de opal ce reprezinta 85% din intreaga productie la nivel mondial.

Pe masura ce activitatea manufacturiera a continentului s-a deplasat catre pietele de forta de munca mai ieftina din Asia,iar sectorul agricol este afectat de seceta si de scaderea preturilor la nivel mondial ,activitatea miniera a devenit salvatoare pentru economia  continentului.Desi in anii 2008-2009 criza financiara globala a dezintegrat economia mondiala cresterea economica s-a mentinut in Australia cu precadere datorita exporturilor de produse miniere catre China,Japonia,Coreea si India.Candva Melbourne era cel mai activ port al lumii.Acum  din lotul fruntas fac parte mai izolatele Dampier si Hedland de unde sunt exportate minereu de fier si gazele extrase din zacamintele din Western Australia,urmate de porturile de carbuni de pe coasta de nord.Carbunele este cel mai important bun de export al Australiei,ajungand la o valoare de 47 miliarde de dolari americani pe an,urmat indeaproape de minereul de fier(30 de miliarde).Castiguri importante se obtin si din exportarea aurului(14 miliarde),a gazelor naturale (10,5 miliarde),a petrolului (9 miliarde), a aluminei (5,5 miliarde) si a aluminiului (4,5 miliarde).Printre alte produse mineraliere exportate se numara si cuprul,nichelul,zincul,plumbul,manganul,titaniul,uraniul si diamantele.

Statul Western Australia are probabil cele mai bogate zacaminte  de minereuri din lume,detinand rezerve vaste de aur,nichel si nisipuri minerale.Gratie unei zone atat de bogate in minereu de fier cum este Pilbara,Australia a devenit principalul…….din NATIONAL GEOGRAPHIC TRAVELER  AUSTRALIA de Roff Martin Smith

In timp ce scriam Geneza Australiei mi s-a nascut nepotica.Sa ne traiasca! Si sa fie sanatoasa si sa aiba mult noroc in viata!

Sunt fleasca de emotionata si plang caci am auzit-o plangand,glas minunat de prunc care cere adapost si mancare in bratele mamei lui.Doamne,iti multumesc pentru tot si pentru toate!

De la capătul lumii

Si lumea se vede altfel.Incepand cu boarding in Sibiu unde ma pierdeam printre  etnicii germani care traind in Munich(unii) isi duceau bunica din Sibiu sa le faca nepotilor zacusca si compoturi pe iarna si regasindu-ma in Singapore printre tufele si aranjamentele ,splendid dispuse peste tot, de orhidee,imbatandu-ma cu parfum  de orhidee in loc de mirosul vreunui spray deosebit.Si bucurandu-ma de ospitalitatea singaporenilor atat de mult incat nu  doar informatia ceruta era dusa pana la capat,capatul fiind acolo si atunci unde si cand eu intelegeam ,dar si mai mult,fiind ziua Singaporelui,adica 45 de ani de independenta,am fost aleasa sa le primesc distinctia, oferita unor calatori ,de ziua lor.Superb si incantator,iar oboseala in cele doua zile de calatorie nu am simtit.Bucuria este antidotul oboselii,al stresului si al tristetii.Bucurati-va,zice si in Fericirile dar si in Oda bucuriei.

Stiati ca in Singapore este interzis sa te besesti?Da,se ia amenda.Nici guma nu ai voie sa mesteci.Curatenia este impecabila,praful nu exista.

De cateva zile astept sa se depuna praful pe aici  ,pe la ai mei acasa , insa astept degeaba.Mainile mele pe  care acasa la mine trebuia sa le spal de 7 ori pe zi,pe putin si sa le frec cu lamaie  aici,orice as face nu se murdaresc.Aici murdaria este curata ,paradoxal.Fiindca vantul bate,nisip este destul.

O fi nisip insa eu cat am umblat prin oras am vazut numai verde,parcuri si paduri de o parte si de alta a drumurilor,iar despre drumuri spun doar ca pe ele plutesti.

E o alta lume,preocupata de tot felul de probleme cotidiene si de cum sa-si petreaca mai eficient si placut timpul liber.E o lume diferita de lumea mea,adica  strict a mea,de acasa.Fara nervi,fara tonuri ridicate,calma si intelegatoare.Normala.Asa mi se pare ca este normal sa traiesti.

Sunt bucuroasa.Si emotionata, caci,se apropie sorocul.

Mă preocupă înfrumuseţarea gazonului

Nu ca am eu in curte gazon,nuu,eu am doar iarba care acum deja infloreste si curand o sa scot masina de tuns,insa fiind multe flori prin ea mi-e jale sa le tai.Atunci de ce m-ar interesa despre gazon?Pai, au copiii mult gazon  in curtea lor si cand ma voi duce la ei va incepe primavara acolo si eu va trebui sa fiu informata si despre gazon.De aceea am luat articolul din Agenda de Timisoara,scris de Doina Mot,l-am adus aici sa-l am mai aproape si sa vad ce pot invata din el.

Gazon gradina poza,se vede de unde este.Multumesc.

Fertilizare

Ingrasamantul pentru iarba reprezinta un amestec de numeroase elemente nutritive. Indiferent care ar fi originea fertilizantilor (minerala si/sau organica), compozitia acestor produse este mereu indicata de aceleasi 3 numere: in ordine, indica cantitatea de azot (al carui simbol este N), de fosfor (P) si de potasiu (K). Unele tipuri de ingrasamant contin si magneziu (M) si sulf (S sau S03), precum si oligoelemente.

Acestea din urma de obicei nu sunt necesare, deoarece terenul pe care creste iarba le contine in cantitate suficienta. Toate aceste componente sunt prezente in proportii variabile in ingrasamant, conform necesarului specific al diferitelor tipuri de plante.

Primavara, cand vegetatia reinvie, iarba are mai ales nevoie de azot si potasiu. Luna martie este perioada cea mai potrivita pentru aplicarea ingrasamantului bogat in aceste elemente. Un ingrasamant cu actiune rapida va fi deosebit de util (trebuie neaparat controlat ceea ce este indicat pe ambalajul produsului!).

Se va distribui doza recomandata de produs preferabil in mai multe reprize, pentru a evita ca substantele ce nu vor fi imediat absorbite de iarba sa penetreze in sol datorita ploii, urmand sa polueze panza freatica. Daca se utilizeaza un ingrasamant cu actiune de lunga durata, se poate administra intreaga cantitate o singura data.

In perioada de crestere, in lunile mai si iunie, sau pentru o aplicatie asalonata de primavara, se poate opta pentru un ingrasamant rapid cu un continut inalt de azot. Se va evita totusi raspandirea unui ingrasaman bogat in azot imediat inainte de plecarea in vacanta.

Terenul cu iarba va fi corectat si imbunatatit la sfarsitul sezonului doar daca iarba se prezinta in conditii precare, ori inainte de a-l aerisi, a-l semana si a-l scarifica (a scormoni pamantul la suprafata). In acest caz, se va alege o formuila bogata in fosfor si potasiu, pentru a favoriza cresterea radacinilor.

Se recomanda chiar efectuarea unei analize a solului pajistei respective, pentru a verifica cu precizie daca prezita o carenta de potasiu sau de fosfor si daca este astfel necesar sa se adauge solului aceste elemente.

Aerisirea si scarificarea

Cu trecerea timpului, pe toata pajistea apare un infestant format din mici buruieni, tulpini, mladite, ramasite de la tunderea ierbii si alte materiale vegetale. Acest strat este util pentru incetinirea evaporarii umiditatii din sol, dar nu trebuie sa devina prea gros, deoarece ar putea bara patrunderea apei de ploaie, a aerului si a ingrasamantului in sol.

Acest strat devine chiar daunator daca terenul este acid sau balteste de apa. Daca devine mai gros de 1 cm, incepe sa sufoce iarba, lent, dar sigur. Pentru a evita acest neajuns, este oportuna aerisirea si scarificarea ierbii primavara si/sau la sfarsitul sezonului (in septembrie), ceea ce s-ar traduce prin rascolirea stratului de pamant cu ajutorul unui instrument dintat sau dotat cu lame, pentru a elimina urzeala de fire.