Monthly Archives: mai 2013

Apa de ploaie si cainele, liliecii si cazarea

Daca am preparat o solutie cu speranta ca ea sa dea rezultatele asteptate si ea ne-a inselat asteptarile , zicem ca-i ca apa de ploaie, adica nu face nimic bun. OareDSCN9531 de ce si de unde a venit vorba asta, fiindca eu am constatat ca apa de ploaie este o licoare minunata pentru vegetalele care cresc in  pamant…cu apa de ploaie.

Daca cineva este rau la suflet se spune ca este cainos, desi cainele, dragutul de el,  este cel mai sufletist animal de pe langa casa omului. Si rabdator (te poate astepta o viata ca sa-i dai atentie, sa te joci cu el si sa-l mangai).

Asa ca eu nu o sa zic cum ca maceratul din frunzele de rabarbar este apa de ploaie, nuuu… dar nu are efect asupra puricilor/paduchilor de pe ramurile tinere de hibiscus. Am incercat, am respectat reteta gasita si dupa doua zile am recurs la alta solutie, la una mecanica: tuns hibiscusul de ramurile  populate cu”infractorii”.

In schimb, solutia decoct din coji de portocale impreuna cu sapun lichid se pare ca este buna impotriva musculitei albe, dar am repetat la doua zile stropirea  trandafirului chinezesc pe care si-a gasit ea, musculita , sa domicilieze.

In acelasi registru intra si decoctul din ardei iuti, pe care l-am folosit acum doi sau trei ani pentru musculita alba care invadase dovleceii. Musculita a plecat temporar si s-a intors mai victorioasa dupa cateva ore.

Dar, apropo, stiti cumva cum se alunga liliecii ori cum se indeparteaza de casa in care au „locuit ” odata – casa de vacanta, locuita mai mult vara de proprietari – si si-au facut cuiburi in peretii din lemn ai casei? E urgent, asa ca daca stiti faceti un bine si spuneti-mi, dragi vizitatori,  ca suntem in vacanta de vara si azi dimineata liliecii, intr-un stol mare, ce innegrea cerul, se roteau deasupra casei cu ganduri de …cazare.

Roșiile de anul ăsta

Anul trecut am inceput sa cultivam legume fara sa le mai stropim cu chimicale, dar atunci nu eram acasa si nu pot sa trag nicio concluzie. Asa ca, eu consider, anul acesta este primul an in care vom incerca sa obtinem rosii, ardei si vinete fara sa le stropim cu pesticide. La sfarsitul verii voi putea concluziona daca vom continua asa sau ne reintoarcem la metoda folosita inainte (vezi Calendarul lucrarilor in gradina mea – din 2010, 2011 ).

Rosiile, caci , pentru noi rosiile sunt legumele principale pe care le crestem ca sa ne fie haznă ( aduca multumire), le-am semanat in pamant ingrasat cu gunoi, cu coji de oua, cu coji de banane si cand le-am repicat, le-am repicat in acelasi pamant care inca nu era saracit. Stiu asta fiindca cele repicate in jardinierele in care au crescut erau mari, verzi si mai avansate decat cele repicate in pahare, cate un fir. Asa ca, de aceea le-am plantat in gradina pe cele verzi si viguroase, normal, nu? Voi cum ati fi facut?

In timpul cresterii in casa a rasadului le-am udat cu apa de cenusa (ingrasamant), cu zeama din foi de ceapa (alt ingrasamant) si cu apa de ploaie. Cred ca este foarte important ca rasadurile sa aiba hrana completa si complexa, sa aiba din toate cate le fac rezistente la boli, iar cand le-am plantat in gradina erau atat de lungi (si groase, fireste) incat le-am plantat culcate la vreo 15 cm de la suprafata asa ca sa faca radacini si pe partea din tulpina care este aproape de radacinile proprii. Am mai adaugat, pe langa tulpini, gunoi de grajd, urzici tocate, coji de banane, coiji de oua, cenusa, foi de ceapa uscata si am acoperit totul cu pamant uscat, dupa ce am udat inainte si dupa asezarea celor spuse in gropile de plantare. Precizez ca gropile le-am sapat cu sapa, nu cu harletul ca anii trecuti, deci nu foarte adanci.

Apoi, ca erau destul de lungi, inca, le-am sprijinit de cate un arac mic si le-am legat. Asta provizoriu, caci dupa o vreme lunga de seceta cand le-am udat prin „ulcelele” pe care le-am introdus langa plante (pet cu fundul taiat si introdus cinci cm cu gura in jos, langa plante), a venit si ploaia care si acum se desfasoara in etape si reprize de vijelie. Dupa prima ploaie zdravana am schimbat aracii provizorii cu unii noi, lungi si sanatosi, apoi, dupa ce s-a mai svintat pamantul le-am legat a doua oara si le-am sapat cu coltul sapei, cu grija mare ca sa nu ating tulpinile subterane ale rosiilor, le-am copilit in acelasi timp pe cele care aveau pui, le-am legat pe cele foarte inalte si indoite de vant si sambata am hotarat, adica m-am hotarat sa le mulcesc cu paie. Paiele care au fost intinse asta iarna pe toata gradina, le-a adunat sotul meu in saci, erau gata maruntite (adica mai scurte decat cele din balotii pe care ii mai avem ) si,  foarte usor, le-am asezat in jurul plantelor, nu peste tot. Scopul este multiplu: sa tina umiditatea la cuib, sa nu aiba planta contact direct cu pamantul umed si cald care este propice pentru dezvoltarea ciupercilor care imbolnavesc rosiile, sa nu mai prasesc si sper ca am facut bine.

DSCN9556Am lasat spatii neacoperite pentru ca , deja, ploua prea mult si sa se poata evapora surplusul de apa din sol, apoi, daca se va anunta si instala iarasi seceta voi acoperi toata suprafata plantata cu rosii.

Mai intentionez sa le hranesc cu macerat de urzici si cu  zeama din foi de ceapa (ca mai am) insa nu acum cat apa e prea multa. Iarasi spun ca plantele care au elementele necesare in sol, pentru a creste sanatoase , vor fi mai greu atinse de daunatori (boli si insecte), deci in ideea asta procedez astfel ca sa nu fie musai sa le stropim . As fi curioasa daca in legumicultura ecologica este acceptata zeama bordeleza, fiindca, dupa atatea ploi , cand se instaleaza iarasi canicula va trebui sa le stropim, preventiv sau nu, cu piatra vanata. Unde mai punem ca am gasit in pivnita si nu mai trebuie sa umblu si sa caut (in primavara nu se gasea nicaieri, pe la noi).

Ce sa spun, acum ploua ca toamna, lung si intarit.

Vișinul, cireșul, piersicul se tund anul acesta după cules

Pomii acestia si , poate si altii, nu se tund/taie, toaleteaza primavara, adica in februarie  ci in anul in care fructifica, imediat dupa culesul fructelor. De ce? Pentru ca mugurii de flori pentru anul viitor, la acesti pomi, se formeaza imediat dupa culesul fructelor, deci in acelasi an si daca taiem pomii astia primavara, mugurii sunt  formati  pe varfurile ramurilor si se pierde rodul.

Pe de alta parte, daca lasam ramurile lungi netaiate  anul asta,  se formeaza mugurii de rod pentru anul viitor pe varfurile ramurilor si putini. Taind varful ramurii de visin, de exemplu, cam o treime din ea de la varf, in acelasi an se ramifica din acel loc, apar doua sau trei sau patru ramuri pe care se si formeaza mugurii de rod pentru anul viitor.

Anul trecut am aflat asta si sotul meu a aplicat taieri la visin si cires si se poate vedea ce rod bogat are visinul.

DSCN9515

Ciresul a avut multe, multe flori dar nu am avut albine la polenizat (la visin, intr-o zi ,  a polenizat un stup intreg) asa ca el are mai putin rod, dar avantajul va fi ca ciresele se vor face mari. Sper sa nu se strice, sa  nu apara putregaiul sau monilioza ca nu stiu daca-l mai stropim cu ceva.

Piersicii, deasemenea se tund dupa cules, deci toamna si apoi rodul se va forma pe crengile mai groase si scurte si nu se vor mai incovoia sub greutatea fructelor mari asa cum ni s-a intamplat de ceva vreme. Trebuie sa recunosc ca, atunci cand tund un piersic,  nu ma pricep sa tai la sange (ceea ce sper sa fac anul acesta).