Este o vreme rea de buna sau buna de rea, adica ploua – in sfrasit a plouat si la noi, multumesc Lui D-zeu! ) – este frig, abia s-a potolit vantul si 10 grade C este cam putin ca sa ies afara.
Si in asteptarea zilelor mai calde si insorite ma reintorc in trecut (ha! ce bine ca am unde 😉 ) si rasfoiesc Amintirile mele. Si dau de postari care ma ajuta sa depasesc orice mi s-ar intampla, fiindca trairile mele sunt fundamentul pe care imi ridic mereu si mereu existenta si prezenta. Amintiri despre fostii mei elevi minunati, cu care m-am intalnit la 25 de ani, amintiri din perioadele in care am trait zile minunate cu nepotica mea, cu copiii mei din Australia. Si toate astea, amintirile mele, sunt ca un drog, ba nu, ca un pansament, ba nu, ca un vis despre ceea ce a fost si mai poate fi.
Daca ati ratat, daca m-ati cunoscut abia de curand, daca doriti sa cititi , deschideti categoria Amintirile mele din coloana dreapta a paginii principale.