LA MULTI ANI, DUMI(TRU)!
Cred, chiar cred, ca gardina mea nu vrea sa rodeasca in absenta mea si, sincer, nu m-am concentrat sa-i transmit, de la 10 mii de Km, dragostea mea. Ce sa fac? Sunt cam convergenta, cand ma focusez pe ceva scap din vedere restul. Si gradina, in vara asta, a facut parte din restul care intai m-a suparat (la grindina), apoi m-a abandonat (plecand la Timisoara eu ), ca la sfarsit de iunie sa o parasesc a la long.
Cum am revenit acasa cum a inceput sa ploua si gradina credea ca-i primavara. Asa ca s-a pus pe treaba si a inverzit, inflorit si rodit.
Busuiocii erau mai frumosi cand am revenit caci stateau afara, pe masa si sotul meu i-a ingrijit cu teama ca o sa-l cert daca nu.
Acum sa vedem cat va tine toamna asta calda (se spune ca pana duminica dar eu nu cred) si ce peisaj colorat ne va oferi ea pe vita de vie si pe pomi.
6 Responses to Toamna asta in grădina mea