Monthly Archives: noiembrie 2011

Atenție! grădina doarme,vigilența nu

Aceasta postare este un raspuns pentru toti aceia care simpatizeaza cu vremelnica putere politica portocalie  si nu le cade bine la rânză  sa vada ca si eu, care am blog cu gradina, scriu despre una,  despre alta si despre „excelentele lor” din capul bucatelor.

Pai, uite, exact cuvantul ” bucate”  are legatura evidenta, nu-ti trebuie nici macar un creier de porc ca sa vezi asta . Apropo, porcul este cel mai inteligent animal , cel care ne seamana cel mai mult (uneori noi semanam cu el) si care, culmea, spre deosebire de unele specimene umane, el, porcul , gandeste. Tocmai am urmarit o emisiune pe…dar, pe voi, cei care ma intrebati ce legatura are gradina cu politica, nu va intereseaza asta.

Asadar, nestimati cititori care-mi scrie-ti „lasa-ne” si care stiti ca nu va public fiindca acesta este un blog de oameni normali care-si impartasesc pareri fara sa sara unul la grumazul altuia, fiindca acest blog este unul decent (ori voua chiar decenta va lipseste), este un blog care nu admite grosolanii, injurii si polemici de caterinca politica, este un blog cu multe categorii (in afara de gradina de legume si pomi  fructiferi) si, daca vreti sa aflati despre ce este blogul meu va invit la pagina „Despre mine”. Fiindca sunt 1000 de unici pe zi , dintre care 700, in medie, vin aici pentru prima oara, inainte de a lasa un comentariu (ma refer la primul comentariu)  ar fi bine sa cititi pagina care va lamureste despre ce este blogul meu.

Despre cate spamuri am pe zi nu are rost sa va mai spun, sunt spamuri publicitare, mai toate, rar mai icneste cate cineva la spusele mele fiindca rar am scris la categoria Romania. Dar, va avertizez, gradina mea doarme si eu traiesc, am opinii, am convingeri, am principii si am voie sa-mi exprim toate acestea pe blogul personal, iar cui nu-i place  poate sa se intoarca din drum.

cititi si : Auftakt , Andi  Bob, Diana  Alzner,  Dor de vara, My heart  to you heart, Gabriela Savitsky, Hai ca se poate, IOAN  USCA, Lenesrau’s Blog, Incertitudini, Profund Antibasescu, Palatul Sutu, Ghiocel07, Daiana’s Blog, Jurnal de gradina.

Chestie de ” zone feeling”

Sunt in gradina, pe la inceputul  lui mai. Un gard inalt de beton, zidit cu inversunare intre „fasia gaza”(cea din spatele casei si gradinii noastre ) si vecina de-mi era alaturi altadata, ne desparte acum in gradina, nu ne mai vedem, nu ne mai vorbim, chiar daca prin crapaturile gardului vedem miscare: nu se cade sa strigi/urli catre cineva care nu te vede. Atunci , insa, ea, vecina mea, era in fundul gradinii ei si cum fundul gradinii mele este mai lung decat al ei (hahahaha!  ) ma vede,  trece la gardul din retea metalica si incepem sa vorbim. Eu plantam rosiile alea Kumato si celelalte, ea ma intreba ca de ce-s asa de lungi, cand le-am semanat ca ale ei au 2 cm si tot asa ajungem la politica (ea sprijinea gardul si eu sapam gropi cu harletul).

Nu mai stiu ce eveniment politic se petrecea pe atunci stiu doar ca am auzit-o zicand: „eu tin cu boc ca-i ardelean” Mamaaaaa, cand am auzit asa ceva (cum asa ceva???!!!)   un singur raspuns mi-a venit pe limba: ” nu pot sa cred, esti prea desteapta ca sa tii cu boc”. Dupa care s-a indepartat de gard si s-o fi dus sa mediteze la partea din fraza mea”esti prea desteapta”.

Postarea asta mi-a inspirat-o Renata cu postarea ei : Diacritica versus „politica” .

cititi si: IOAN USCA , Supravietuitor’s Blog, Profund Antibasescu, Incertitudini, Blogu lu Ninu, Gabriela Savitsky , DIANA  ALZNER, George Geacar- Niste tarani depresivi.

Frunze și plapuma grădinii

   

Anul acesta am horarat,  convinsa de Nik si de sotul ei, sa nu mai sapam gradina toamna ci s-o acoperim cu o plapuma de paie sau altceva ca asa este in permacultura. Si mie nu mi-a trebuit mult ca sa accept ideea si s-o transmit mai departe  sotului meu care, pana sa ma intorc eu din drum si sa-i spun ce-am hotarat,  a si sapat doi metri.

Am cumparat 3 carute de gunoi de grajd, bine macerat si l-a rasfirat pe toata gradina, asta-i plapuma, in caz ca nu se depune un strat de nea si vine inghetul.

 

 Si,  fiindca salata din ladita a mai crescut si timpul  este frumos, am mai plantat inca 40 de  fire de salata,  alaturi de cea existenta deja, iar pe cea veche am sapat-o usor si i-am dat apa.

Azi, sotul  meu a ramas acasa ca sa se ocupe de  pamantul pentru rasadnita. Avem in afara gradinii un loc unde ducem toate resturile vegetale (fara buruieni cu seminte) si de acolo il ia, il cerne printr-o sita,  ca are pietricele multe si il transporta cu roaba,  il depoziteaza in saci.  Asta ar fi ultima treaba inainte de a veni iarna. Ba,  mai avem ceva, sa ducem borhotul de  piersici  la cazan, insa nu am gasit cazanul. Si sa taiem crengile  uscate de la  par ca-i bolnav. Si,  sigur mai gasesc eu ceva…

Cititi si : Auftakt, Profund antibasecu,  My heart to you heart , IOAN USCA, Hai ca se poate, Supravietuitor’s Blog, MesterulManole’s Weblog, LENESRAU’S BLOG, Incertitudini, Balaur de gradina fermecata, Jurnal de gradina, Dor de vara, Andi  Bob, Gabriela  Savitsky.