Tag Archives: urzica

Îngrăşământ pentru roşii

Reteta cu drojdie de bere nu am stiut-o, asa ca am reluat si celelalte metode de tratament/ingrasamant pentru legume/rosii. Reteta cu drojdie se face cu o saptamana inainte de udar, iar udarea cu acest ingrasamant, eu cred ca o sa o fac dupa plantare cam la trei saptamani.

cat priveste celelalte retete, precizez ca am folosit asa:
*coji de banane

*cenusa

*foi de ceapa

*urzica

*coji de oua

*gunoi de grajd(inainte, gainat)

toate astea puse in cuib pe langa radacinile plantei in momentul plantarii, iar maceratul de urzica il foloseam toata vara la udat, cat aveam, o serie, doua serii sau trei serii de udari cu el. de stropit cu zer/lapte pe frunze nu am incercat niciodata.

Precizez ca am luat cu copy-paste de pe Agrointeligenta ceea ce urmeaza.

„Rețeta cu care îți sporești producția de roșii este una simplă. Într-un borcan de 3 litri se toarnă 2,5-2,7 litri de apă fără clor și se adaugă 100 g drojdie diluată cu apă caldă și o jumătate de linguriță de zahăr. Borcanul se acoperă cu tifon și se lasă într-un loc cald câteva zile. Atât. Soluția este gata!

Într-un vas de 10 litri se adaugă 1 pahar cu soluția obținută. Fiecare tufă de roșii se udă strict cu 1 litru de amestec.

Soluția, prezentată pe un site de sfaturi practice, nu doar că promite plante mai viguroase, care pot ține piept arșiței din vară, dar producția – semnificativ mai mare, este prelungită până târziu în toamnă.

Retete de ingrasamant

Reţeta 1

Apa de cenuşăI – 500 gr de cenuşă opărim cu 5 litri apă fiartă sau fierbem 15 minute; lăsăm să se limpezească (decanteze), scurgem apa limpezită şi adăugăm încă 5 litri de apă apă de ploaie sau dacă nu avem, lăsăm apa în soare până se încălzeşte.

Apa de cenuşăII – luăm o găleată de 10 litri, punem cenuşă cam pe sfert şi adăugăm apoi, peste ea, apă, aproape de plin. Lăsăm acoperit, afară, cam 1 săptămână – 10 zile. Scurgem apa limpede, adăugăm apă până la 10 litri şi folosim. Peste cenuşa rămasă mai putem pune apă şi folosi încă de vreo două ori, numai că, în felul acestea, fireşte, concentraţia va fi mai slabă.

Reţeta 2

Urzicile – în stare proaspătă punem o mână bună de urzici tocate în lăcaşul în care este plantată roşia. În rest, se folosește purinul, adică maceratul de urzici.

Se umple pe jumătate o găleată de 10 litri cu urzici crude, fără flori şi fără rădăcini, se acoperă cu apă călduţă și se lasă cam o săptămână – 10 zile la „dospit” în soare. Se strecoară și se folosește 1 litru de purin la 10 de apă. În plus, opțional, se poate adăuga și un pahar de cenușă.

Reţeta 3

Soluţie de acid boric – 10 gr la 10 litri de apă călduţă. Stropim plantele pe frunze şi mai ales pe flori, începând cu faza de îmbobocire. Se întăreşte sistemul imunitar, astfel se împiedică „avortarea” lor, căderea mugurilor florali, a rodului. Stropim 1-2 ori pe săptămână. Este şi un aport considerabil de bor pentru plantă.

 Reţeta 4

Drojdia de bere – un excelent stimulator de creştere. Într-un borcan de 3 l dizolvăm ½ pahar de zahăr sau dulceaţă/gem mai vechi, adăugăm 100 gr drojdie de bere, acoperim şi lăsăm la „dospit” 1 săptămână. În acest răstimp mixtura  se va transforma într-un excelent ferment: 1 pahar de „bragă” la 10 l de apă „stată”.

„Braga” va fi pe placul nu numai a tomatelor, dar şi pe placul vinetelor, cartofilor, ardeilor. Le vom oferi cate ½ l fiecărei plante, fie direct la rădăcină, fie pe frunze!

Reţeta 5

Foi de ceapă și/sau usturoi – Într-o găleată punem doua mâini bune (cam 200 gr) de foi de ceapă (şi /sau de usturoi). Opărim cu apă clocotită, acoperim. După ce s-a răcit – strecurăm. Turnăm în recipiente separate şi păstrăm la loc întunecat şi răcoros. Folosim 2l de soluţie la 10l apă „stată”.

 Reţeta 6

Zerul, laptele degresat sau laptele bătut, kefirul pot fi folosite în calitate de îngrăşământ şi de remediu anti-boli micotice: 1 litru de lichid, oricare dintre cele enumerate, la 9 litri de apă, la care mai adăugăm câte 2-3 picături de tinctură de iod la fiecare litru de lichid (cam 25 – 35 picături la găleata de 10 litri). Se stropeşte planta în întregime. Din cap până-n picioare cam o dată la 7-10 zile

 Reţeta 7

– Soluţia de bicarbonat de sodiu, 1- 2 linguriţe la litrul de apă călduţă (cam 10 grame). Plantele se stropesc pe frunze, după care se vor pudra cu cenuşă.

Reţeta 8

Cojile de banană, bogate în potasiu şi magneziu, se mărunţesc bine şi se încorporează la rădăcină. O dată la plantare, apoi la fiecare muşuroire

 Reţeta 9

– Această rețetă poate fi folostă cu ușurință ca și îngrăşământ „universal”. Într-o găleată de 10 litri punem 2 kg de cenuşă, adăugăm apă fiartă, amestecăm, lăsăm la limpezit; strecurăm după răcire, adăugăm până la 10 litri de apă + 40 picături tinctură de iod + 10 gr acid boric. Apoi, luăm 1 litru de soluţie şi o diluăm în 10 litri apă „stată”; apoi udăm la rădăcină cam 1 litru pentru fiecare plantă.

Prima hrănire la plantarea la locul definitiv, a doua – în perioada de copilire, a treia – în timpul înmuguririi (când se formează florile). Plantele cresc călite şi înfruntă cu vitejie chiar şi temuta mană.

Reţeta 10

Propriile resturi de tomate. Se pare că roşiilor le place să crească pe propriile resturi. Aşa că, după recoltare, alegem cele mai sănătoase şi curate plante, le uscăm, le mărunţim şi le încorporăm pe locul ales pentru plantarea din anul viitor.

 Reţeta 11

– O hrană excelentă şi, deopotrivă, stavilă în faţa bolilor este şi acest amestec de ierburi. Urzici (pentru azot) + tătăneasă (pentru potasiu) + ventricea sau tanacetum (antimicotic) + pelin + coada calului(pentru siliciu) + verdeaţa de la morcovi (pentru seleniu) se pun într-o găleată cam pe ½ , adăugăm apă, acoperim şi lăsăm preţ de 6-10 zile la „fezandat”, la căldură. Apoi strecurăm, diluăm cam 1:5 şi folosim 1 litru/ plantă.

 Reţeta 12

– Adunăm resturile de la ceaiurile băute peste toamnă-iarnă (frunzele opărite de la ceaiul negru, verde sau alb) şi le utilizăm în calitate de îngrăşământ azotos, încorporat – 500 gr la fiecare metru pătrat.

 Atenție, ca regulă generală! Când preparăm amestecuri de ierburi, folosim doar buruienele, plantele (fie ele medicinale sau condimentar-aromatice), care cresc pe tarlaua noastră sau în imediata ei vecinătate, pentru că ele sunt burduşite cu elementele hrănitoare din acea zonă.

Când hrănim și de ce trebuie să fugim de îngrășământul chimic

Dacă este prea cald, şi la îndemână avem doar îngrăşământ chimic riscăm ca hrana să devină otravă, pentru că reacţia elementelor chimice la căldură mare este una toxică. Așadar, ideal este să evităm cât se poate acest tip de îngrășământ.

Iată graficul de hrănire: 

Prima hrănire – se face la 20 de zile (3 săptămâni) după plantarea răsadului la locul definitiv. Se administrează 1 litru de soluţie hrănitoare pentru fiecare plantă.

A doua hrănire – se face la o distanță 8 -10 zile de la prima, sau după ce s-a format cel de-al doilea ciorchinaş floral. Se folosește 1 litru de soluţie hrănitoare pentru fiecare plantă.

A treia hrănire – se face la o distanță de 10 zile de la a doua sau când s-a format cel de-al treilea ciorchinaş floral. De astă dată 5 litri soluţie hrănitoare pentr fiecare metru pătrat cultivat cu roșii.

A patra hrănire – se face la o distanță de 12 – 14 zile de la a treia folosind câte 10 litri (o găleată) de soluţie hrănitoare la fiecare metru pătrat de cultură de roșii.

Atenție! Nu hrănim imediat după ce am: copilit, cârnit, rupt frunze, cu alte cuvinte, după ce am stresat planta de tomate.”

Sursă selectivă: Hobbygradina.ro

Diverse

* Am gasit in grila de programe un canal LOOK TV pe care l-am urmarit duminica a doua oara. Ei bine, am tot sunat, nimic. Suna ocupat apoi imi tiuia in ureche. Am ascultat intrebarile altora si raspunsurile la ele. Printre acestea era una despre dolomita: ” ce spuneti, dolomita este chiar asa de utila in pomicultura/legumicultura etc”? Raspunsul era asa: „Doamna, daca se da ca furaj la animale, la pasari, ganditi-va si dv cum poate fi Read more »

Îngrășământ natural pentru grădină de legume și pomi fructiferi

1. Gunoiul de grajd 

El se imprastie pe gradina in mod uniform toamna sau primavara, oricum el trebuie introdus sub brazda sapata la 20 cm, cu harletul  si se mai poate introduce in gropile pregatite pentru rasadul de rosii inainte de plantare, dar impreuna cu alte materiale de ingrasamant cum ar fi cenusa, urzica si gainatul uscat .

2. Gainatul (daca aveti pasari de curte  sau vecini de la care puteri cumpara, fiind foarte bun la rosii si ardei, mai ales) .

Acesta se poate folosi in doua feluri:  a) fie asa cum am zis mai sus, la cuiburile de rosii,  ardei si vinete, in momentul imediat inainte de plantare, gainat uscat ,adunat intr-un sac pe  timp de iarna) amestecat cu urzici tocate si putina cenusa de lemne  si b) fie depozitat in butoi peste care se toarna apa, cam o galeata de gainat  si 20 de litri de apa. Acesta se lasa cam zece zile la macerat dupa care se foloseste lichidul pana ajungem la materia sedimentata, fara saamestecam, dupa care se adauga iar apa, se asteapta cateva zile si se foloseste si tot asa cam de trei ori. Ultimul material ramas va contine mai  mult nisip si pietricele pe care le-au inghitit gainile pentru procesul din gusa si se foloseste si el asa solid la dovlecei, de ex.

3. Urzica vie

Urzica este un foarte bun ingrasamant natural fiindca ea contine azot si fosfor , dar si  microelemente necesare plantelor. Se poate folosi planta tocata marunt si introdusa in cuiburile in care urmeaza sa plantam rosii, ardei, vinete, dar si pe santuri facute langa stratul de castraveti. Bineinteles ca se acopera cu pamant si daca nu a plouat se uda si  deasupra. Zic asta fiindca eu dupa ce fac gropile le umplu cu apa, astept sa se absoarba apa  in pamant si apoi ma ocup de ingrasamant, apoi de plantare.

Alta posibilitate de a folosi urzica am gasit-o acum in cartea „Gradina de legume ecologice” de Agnes Gedda  si este preparatul numit macerat de urzica. Eu am gasit multe retete, cam toate sunt la fel ca procedeu insa timpul de fermentatie era diferit de la o informatie la alta.  O sa folosesc anul viitor metoda descrisa in carte: „Pentru a prepara solutia de urzici, puteti folosi orice recipient;  atentie, insa, vasul respectiv nu trebuie sa fie din metal.

Se umple recipientul pe trei sferturi cu urzici proaspat taiate. Evitati sa puneti radacini sau florile acestora fiindca vor poate invada legumele cu un covor de urzici. Se foloseste un kg de plante la 10 litri de apa. Dupa ce ati pus urzicile usor zdrobite in recipient, turnati apa de ploaie pana la 5 sau 10 cm de buza (marginea) recipientului, amestecati ca sa iasa aerul si acoperiti cu un capac daca vreti sa evitati mirosul. Fermentatia are loc 15 zile , dupa care se strecoara solutia si se toarna in recipiente inchise (peturi, poate) pe care sa le pastrati mai multe luni. Fiindca nu se foloseste asa concentrata solutia ci se dilueaza in apa, cand se foloseste, o masura de solutie de urzici la 5 masuri de apa si cu aceasta se uda plantele pe  pamantul de deasupra radacinilor sau daca rosiile sunt deja musuroite se face un sant de jur imprejur si asa se uda cu acest ingrasamant. Nu se intampla nimic daca se stropeste planta pe  frunze, insa nu pe roua, nu pe  soare in mijlocul zilei si nu pe canicula.” 

Urzica este  si fungicid si insecticid, nu numai ingrasamant asa ca voi cauta retete si pentru aceste nevoi.

 4. Coaja de banana

Ea contine potasiu. Stim ca pe flacoanele cu ingrasamant de cumparat scrie NPK  si microelemente. Ei,  bine, N=azot, P= fosfor si K= potasi,  iar microelementele sunt magneziu, crom, etc. Deci,  plantele au nevoie de aceste substante ca sa creasca si sa se dezvolte. Azotul da verdele plantei, fosforul da rodul  plantei si potasiu da imunitatea plantei (in mare). Asa ca de aceea avem nevoie ca ingrasamant natural coaja de banana sau alte materiale naturale care contin potasiu. Se stie ca rosiile sunt un mare rezervor de  potasiu necesar inimii noastre,  deci,  mai ales la rosii e bine sa adaugam cojile de banane tocate marunt si adaugate in gropile in care pregatim sa le plantam.

Desigur ca vara, fiind fructele autohtone, nu prea cumparam banane, cel putin eu, asa ca, fiindca acum,  iarna,  folosim,  eu fac asa: toc cojile bananelor marunt si le introduc in punga in congelator (oricum de acum am inceput sa golesc congelatorul si se face loc. Astfel, cand am adunat doua sau trei banane le toc si le introduc in punga deja existenta in congelator pana se umple. Deja ma gandesc cat de mult ingrasamant imi procur , astfel, pana la inceput de luna mai cand voi avea nevoie de el.

 5. Cenusa

Recunosc ca pana de curand am crezut ca cenusa este buna doar la sufocat puricii de pe frunzele si pastaile de fasole si de pe alte plante, fiindca asa o foloseam. Desigur ca dupa ce ardeam uscaturile din gradina, toamna, imprastiam cenusa, mai stiam ca nu le place limaxilor si presaram in jurul salatei, ardeiului si cam atat. Acum stiu ca este si ingrasamant natural, doar sa fie obtinuta din lemne sau vegetale uscate. Cum o sa o folosesc? O sa pun in cuiburile de la rosii, inainte de plantare si o sa fac si lesie, adica apa de cenusa cu care voi uda plantele din cand in cand. Toate tratamentele plantelor eu le fac dimineata dupa ce s-a ridicat roua sau seara, niciodata pe caldura mare si pe soare puternic,  chiar si prasitul.

6. Compostul 

Nu exista gradina de flori sau de legume care sa nu aiba gramada ei de compost. Acesta, compostul, nu prezinta decat avantaje din punct de vedere ecologic: in afara de faptul ca va permite sa aveti intotdeauna la indemana un ingrasamant natural, este si o  metoda foarte buna de a recicla o mare parte din resturile naturale  si de a reduce volumul cosului de gunoi menajer. Pentru a obtine un compost reusit, trebuie sa tineti cont de trei elemente esentiale: o drenare a apei si un grad de  umiditate adecvate, o buna aerisire si in al treilea rand resturi corect alese.

Ce sa puneti in compost?

Resturile pe care le puteti integra in compozitia compostului se impart in doua grupe, pe care trebuie sa le repartizati in parti egale.

A) categoria materiilor „brune” sau uscate : iarba uscata tunsa de pe gazon, zatul de la cafea , cenusa de lemne, rumegusul si talasul, cocenii de porumb, acele de pin(nu multe), anumite cartoane subtiri si neimprimate( cofraje de oua, rulouri de la servetele de hartie si de la hartie igienica), paiele, frunzele cazute toamna, pamantul si mranita luate de pe fundul ghivecelor de flori si pamant de gradina.

B) categoria materiilor „verzi” sau umede : resturi de legume si fructe (nu putrezute si nu bolnave), iarba proaspat taiata de pe gazon, florile ofilite, algele, cojile de fructe uscate (nuci, alune, migdale), coji de legume bine maruntite, balegar proaspat, coji de oua sfaramate.

Resturile pe care nu trebuie sa le puneti:  toate deseurile animale (carne, grasimi, produse lactate) ,  materiile grase vegetale (uleiurile ), coji de citrice caci nu se descompun, cenusa de la carbuni, plante si fructe bolnave, radacini si seminte de buruieni, plante tratate cu ierbicide, frunzele de nuc si rubarbara .

Unde depozitati compostul?

Nu se separa compostul de sol. Ramele trebuie sa urce ca sa faca procesul de transformare a resturilor in compost. Puteti incepe cu o structura constituita din materiale lemnoase neprelucrate, cum sunt crengile. Asta va asigura aerisirea si drenarea apei. Puteti continua cu crengute mai mici,  aschii de la taiatul lemnelor, apoi continuati cu straturi alternative de deseuri uscate cu deseuri umede, fiecare strat avand aproximativ 20 cm. Daca locuiti aproape de mare, puteti adauga starturi de alge de 10 cm grosime.

De ex. puteti aseza un strat de resturi de la bucatarie amestecate cu cenusa si reziduuri ierboase, apoi un strat de gunoi de paie. Cu o grosime intre 20 si 30 de cm, al doilea strat este compus din resturi organice mixte si faramitate. Puteti   turna peste fiecare strat ingrasamant lichid din urzici ori stropiti totul cu 10 litri(o galeata) de apa pe metru patrat. Gramada poate fi un pic mai inalta de un metru si la sfarsit se acopera cu un strat de frunze, paie sau resturi de gazon.(Gradina de legume ecologice de Agnes Gedda)

Daca nu ploua se uda din cand in cand. Gramada e bine sa fie limitata pe margini cu caramizi sau scanduri si cand se foloseste se desface o latura si se ia de dedesubt. Oricum, nu se foloseste inainte de doua,  trei luni, vara sau de toamna pana primavara,  daca deja ati facut acum gramada.