Nu-s adepta teoriei ca merele mici si viermanoase si stricate, adica, sunt mai gustoase decat cele mari si frumoase. Fiindca am verificat de „N” ori asta si nu mi-a dat cu plus niciodata.
Sigur, exclud din start merele facute de soiuri rezistente la boli. Sunt unele rosii care-s rezistente la boli, adica pomul este asa, dar marul, vai mama mea, este groaznic la gust: agurid, aspru, face gura punga deci nu-l poti manca cu placere. Ori, macar merele si fructele sa le mancam cu placere!
Sa ma explic. Merele care cresc in pomii (ionatan, de ex. ) netratati nu au o dezvoltare normala fiindca bolile si parazitii care ataca pomul si fructul le opresc din toate procesele normale de dezvoltare ale fructului. Cum sa spun ca sa inteleaga fiecare, e ca atunci cand cresti pui si vezi ca unul este bolnav, cucaie, adica, sta cu capul in jos si acolo isi da duhul dupa o zi, doua. Daca l-ai sacrifica sa nu ai paguba (nu am facut niciodata asta) si l-ai gati, ai vedea ce gust va avea mancarea aia. Ce facem, insa? Il tratam, ne ducem la veterinar si luam medicamente, tratam puii de boala lor ca sa mai creasca in continuare. Nu asa facem si noi, oamenii? Nu ne tratam cu medicatie cand suntem bolnavi?
Asa si pomii. Teoria asta care a aparut pe net in ultimile decenii cum ca marul bun de cumparat e ala mic si stricat (ei, nu zice nimeni stricat, dar se vede ca e) si sa nu mai cumparam mere decat din piete unde vand taranii producatori, este o teorie falsa.
Aiurea. Taranii producatori care au livezi si spera sa aiba recolta buna ingrijesc de pomi. Asta e expresia, sa ingrijesti de pomi ca de pui, ca de oameni, ca de animale atunci cand sunt bolnave. Ce vedem noi pe tarabe, frumoase, colorate, fructe sanatoase sunt toate provenite din livezi in care pomicultorul are grija de pomi de la taierea din februarie si pana dupa culesul merelor.
Ma mai uit la emisiuni despre pomicultura sau legumicultura si, desi moderatoarea emisiunii nu sufla o vorba despre tratarea lor, substante, perioade etc se vede urma stropirii pe frunze si pe legume. Despre ce vorbim? Asta ma cam enerveaza, recunosc dar nu am scris niciodata sa-mi spun parerea. Acum o fac si cine are alte pareri este binevenit(eu sunt adepta diversitatii de pareri).
De fapt am ajuns sa scriu aceasta dupa o experienta la kaufland. Gasesc niste mere tare frumoase, rosu cu galben indungate de la codita spre floare si cu coaja mata (nu lucioasa) si filingul meu imi spune ca-s si bune. Iau o punga de 2 kg, vad acasa pretul 2,22/kg si ca pe punga scria Periam jud Timis. Fiind bune tare de tot ne reintoarcem a treia zi la locul faptei, vedem merele cu pricina in lazi, vrac si cica din Polonia si pretul 3, 39/kg (nu stiu exact). Mai, sa fie, deci merele alea erau din Polonia, zic, nu din Periam? Mai trec cateva zile si iarasi merele de 2,22/kg erau din Periam si la punga. Stiu. Jonglerii de marketing.
350 g , caci, daca ne cantarim rosiile, de ce nu si merele? Miezul este galben, zemos – crocant, casuta samburiulor este mica si este foarte gustos. De la Periam. Stiu ca au livada la Periam. Si, da, eu cumpar mere mari si frumoase, dar in primul rand conteaza gustul (la care am eu un….filing :))))))))))) ).
Infuzoarele din poza? Pai, dupa ele ne-am dus si-am incarcat carutul cu „de toate”.
