Tag Archives: efecte

Azi, 3 decembrie, la oftalmolog

Ochii sunt oglinda sufletului. Cu siguranta ca daca in ochi apar opacitati, sufletul ti le-a provocat. Iar daca retina ti s-a subtiat, precis e de la suflet care-a suferit ceva ….contractii dupa ce stai cu sufletul strans sa afli daca e bine sau nu. Si daca literele iti fug prin fata ochiului, sigur este de la proasta circulatie sanguina la nivelul fundului de ochi.

Dar fundul sufletului? Acolo nu vom fi adunat fisuri, sparturi, expansiuni si , poate, opacitati? Numai fundul de ochi o poate, aceasta performanta”””  ?

Am fost la oftalmolog. Simplu, nene, nu ca altadata. Nici nu-mi amintesc de cand nu am mai fost la vreun specialist cu trimitere. Caci, fara trimitere, ma duc tot una. Am plecat intr-o plimbare sa ne, doar, interesam, pe la „douasprezece trecute fix”. Pe strazile noastre sparte de niste firme care au incapatanarea sa ingroape in pamant niste tuburi ce nu vor fi folosite niciodata. Cu botinele frumos lustruite, ferindu-ne de improscarile inevitabile cu spoiala baltilor de pe drum, am ajuns. La informatii, nimeni. In fata Policlinicii, o babuta. Pe coridor multa lume asteptand toata la ecograf. Mare descoperire si asta,  numai ca mie  nu mi-a folosit cand sa vada ce-am inauntru, asistenta/tul (ca nu mai stiu cine era) m-a intrebat daca mi-am vandut un rinichi. Hopaaaa, am facut o operatie dar  nu mi-au spus ca mi-au prelevat si rinichiul, aflu acum. Deci eco e depasita, clar. Procedura magnetica, aia tridimensionala, tomografia, asta-i mai evoluata. Acolo se vede tot foarte clar si cat de mare si cat de mic este fiecare rinichi, ca-i masoara, dom’ne.

Asa si sa nu ma departez de subiect, de unde noi ne duceam in plimbare sa vedem ce si cum se face  ca sa ajungi la o consultatie, ne-am trezit asteptand la usa. Am astepta ceva, nah, sa ne amintim de vremurile cand era multa lume la usa si sa se simta mai bine cel care stie cata lume are nevoie de el, dar dupa ce mi-a pus picaturi de dilatare (o, daca era asa de simpla si dilatarea de acum 41 de ani….) am mai asteptat o vreme,  fiind martora indeletnicirilor din decembrie pe internet: promotii, pret redus si alte oferte.

Cam atat. Restul sunt detalii(ca sa folosesc un slogan).

Fata’n față sau , mai bine, față’n spate

Fața

Scrisoare catre fiul meu (de CTP )

„Aveti o ziarista de c…t, ar trebui sa o dati afara. Va dati seama ca nu a fost singura ce stia de aceasta intamplare
cu subiectele, altii au preferat sa fie domni si doamne si sa inchida ochii si sa nu distruga viata la zeci de mii de
tineri” (Paul Daniel) „Sunteti romanca? Ati distrus mii de suflete azi… Rusine sa va fie!!!” (Andreea) „Doamna
Melania, sa nu va mire dak o sa va intalniti cu un elev si acesta o sa va scuipe in fata” (un elev revoltat) „Esti o
catea care vrea rau tuturor elevilor” (Laura) „Fa, dak te prind pe strada sa moara familia mea de nu te omor cu mana
mea” (Cata) „Mai mult rau a-ti (sic!) facut! Rusine!” (Adina).

Sunt doar cateva din postarile pe site-ul Gandul aparute in urma actiunii jurnalistei Melania Vergu de deconspirare a
ceea ce o gramada de oameni, elevi, profesori si parinti, stiau foarte bine: ca subiectele de la bac sunt de vanzare pe
strada. Multi dintre cei care o blesteama pe ziarista si striga ca trebuie „aranjata” (i se dau adresa si nr. de telefon
pe net) sunt elevi.

Ieri la Colegiul National Tudor Vianu, liceeni, mandria tarii, au aruncat cu o sticla de suc dupa un alt reporter al
Gandului, l-au huiduit si i-au strigat: „Si daca aveam subiectele la romana, ce?”

Crescute in cultul hotiei, minciunii si tupeului, avandu-i ca ideal pe Gigi Becali, pentru ca „e smecher si are bani”,
si pe Monica Gabor, pentru ca „e misto si are bani”, aceste mici brute in devenire vor sa-si faca intrarea in viata
printr-un furt netulburat. Si considera asta „normal”, iar cel care rupe hora spagii trebuie batut crunt.

Traim in tara luptei anticoruptie, in care cica poporul vrea dreptate si pedepsirea vinovatilor.

Iata insa ca mii dintre vlastarele zisului popor se simt in balta coruptiei ca porcul la zaduf: niste profi au vandut
subiectele, castiga si ei un ban, noi le-am platit cu banii jos, asa scapam si noi de rahatul asta de bac, nu ne mai
freaca babacii ridichea, toata lumea, multumita, deci, care-i problema?

Problema… Nimeni n-a scris pe site ce s-ar fi intamplat cu celelalte mii de elevi, cei care n-au cumparat subiectele
si voiau sa concureze cinstit, cu fortele lor, daca potlogaria n-ar fi fost dezvaluita. Nimeni n-a descris ce e acum in
sufletul lor. Problema…

Ce vor ajunge mai tarziu elevii care invata acum, ca o incununare a patru ani de liceu, ca in viata nu conteaza limba
romana, matematica, istoria sau geografia, nu conteaza sa-l poti deosebi pe Ion de Titu Herdelea, desi vrei sa te
numesti roman si tanar intelectual, important e sa stii cum sa furi startul fara sa fii prins?

Tot acest scandal nu ar fi fost posibil daca actul de coruptie nu ar fi fost infaptuit de unul sau mai multi adulti,
oameni ai scolii, cu functii de maxima raspundere in sistemul educational.

Daca in cazul ziaristului de la Adevarul, care a intrat in posesia testelor nationale, s-au probat indolenta si
insecuritatea din Ministerul Educatiei, in cazul de fata rezulta ceva si mai grav: coruptia de grad zero din Educatie.

In mod firesc, te gandesti la cei cativa profesori de la SNEE care fac subiectele de examen ca la niste supremi pazitori
ai blazonului meseriei de dascal, ca la zei-gardieni ai focului sacru, aflati mai presus de orice tentatie si banuiala.
Si, cand colo, e vorba de niste tarabagii care vand la negru onoarea scolii romanesti, cata o mai fi…

Cu justificata mandrie si vie satisfactie, elevii pot sa spuna: „Scoala ne-a invatat sa trisam!”

Toti acesti elevi de scoala noua aveau un an la Revolutie. Ei nu mai au treaba cu comunismul, sunt produsul pur al
Tranzitiei noastre, parinti si profesori, catre sinele nostru putred. Noi am construit aceasta Romanie in care ne silim
copiii sa traiasca.

Scriu toate astea si pentru fiul meu care tocmai a dat bacul la limba si literatura romana. Incerc sa-i spun ca tatal
lui n-a obtinut niciodata nimic altfel decat prin munca grea, ca poti sa falsifici un examen, doua, noua, dar nu faci
decat sa amani examenul ultim, pe care-l dai cu viata, care te poate tranti de nu te vezi, cu tot cu copiute, spagi sau
pile.

Ca, spre deosebire de comunism, unde puteai sa pregatesti masa cainilor vegetarieni prin vreo functie calduta, ca
„baiatul lui tata”, acum macar atata s-a schimbat: mai devreme sau mai tarziu, trebuie sa demonstrezi ca esti bun la
ceva, ca stii sa faci ceva bine. Altfel, toate diplomele obtinute cu 500.000 lei bucata sunt bune de taiat in loc de
frunze la caini.

In spatele vorbelor pandeste insa un gand: oare, daca ma va asculta, desi are mainile, picioarele si creierul tefere,
fiul meu nu va deveni un handicapat, un pierzator in lumea vremurilor ce vin, pe care eu nu o mai inteleg?

R: Buna intrebarea finala 🙁 Nimeni nu stie raspunsul la ea 🙁
diriga exigenta la care nu se putea copia, dar si care i-a invatat ce mare satisfactie ai daca n-o faci 🙂
Te pup, Sorine

Spate

Sunt vreo şase. Cinci băieţi si-o fată. Doi dintre ei au benoacle.

„Feţe de tocilari”, aşa gîndeşte lumea despre ei! Plus vreo doi-trei profesori, dintr-ăia de au 15şpe milioane de lei vechi si halesc conserve în deplasările peste graniţă, ca să pună deoparte diurna şi s-o utilizeze la „trei stele”, ultra all inclusive, în Grecia, alături de soţia sa, o „mîhnită” de profă de biologie. La aeroport nu-i bagă nimeni în seamă, dar deasupra capului, unul dintre dascăli ţine o tăblie pe care scrie: „România”. Aeroportul se întrebă: „Ce e, mă, cu amărîţii ăştia?” Au nişte tricouri galbene pe ei, iar la gît le atîrnă medalii. La unii, de aur. „Dacă sînt sportivi, de ce nu e ciorchinele de camere TV pe ei?” continuă întrebările. Aaaa, uite, au şi-un steag. Un tricolor! Cînd îl afişează, o fac cu mîndrie. „Bă, esti nebun?! Ăştia chiar mai cred în chestia asta cu reprezentarea cu cinste a ţării, cu… Cine sînt?” Da, chiar aşa, cine sînt de nu-i bagă nimeni în seamă, în afară de rude?

1. Omer Cerrahoglu Primul cu benoacle. Clasa a XI-a, vine din Maramu’, din Baia Mare. Avea 14 ani cînd cucerea prima medalie de aur, la Bremen, Germania, în 2009. N-a vrut să dezamăgească, aşa că acum a venit tot cu cel mai preţios metal la gît.

2. Radu Bumbăcea Fără benoacle. A luat – culmea nesimţirii! – BAC-ul, la „Tudor Vianu”, în Bucureşti. Aur la Amsterdam şi în Kazahstan. Adoră literatura, ştiinţele si-a fost, deja, acceptat la Cambridge. Pentru cei care n-au timp să caute pe Google, băieţii de aici au pornit la drum Universitatea în 1209, cam pe vremea cînd noi ne apucam de cnezate si voievodate.

3. Ioana Tamaş = la 18 ani a primit premiu pentru întreaga activitate Singura fată din lot – fără nici o legătură cu fotbalistul! De cînd era în şcoala generală, la Nr. 79, rupea pe matematică. În primăvară a primit premiul „Laurenţiu Panaitopol” pentru întreaga activitate de olimpic pe parcursul şcolii! „Poftiiiim???!!! N-are nici 20j de ani şi primeşte diplome pentru „întreaga activitate”?! A, şi ea are benoacle. Unii poartă ochelari din cauza jocurilor pe calculator sau Wii. Ei, pentru c-au citit prea multe cărţi.

4. Tavi Drăgoi E pasionat de chitară, informatică şi electronică. A luat doar „argint”, dar a fost acceptat, deja, la Harvard! Completare. „Harvard” desemnează o Universitate din SUA, fondată la 1636, cu 140 înainte ca americanii să se pună pe făurit state. Pur statistic, pe aici au trecut 75 de omuleţi care au luat premiul Nobel la diferite discipline!

5. Alt benoclist, Fane (Ştefan) Spătaru, from Alexandria – atenţie, Alexandria de Teleorman, nu de Egipt! S-a „încălzit” pe plan local, la Balcaniada din Turcia, de unde a venit cu aur. Acum a coborît o treaptă, a luat doar argint, dar e mezinul trupei, are şanse.

6. Fane (Ştefan) Ivanovici Vine din Bacău. Cei mai buni prieteni ai lui? Newton, L’Hospital, Gauss…

7. Radu Gologan e coordonatorul. Prof în Poli, în Bucuresti. 10 ani ca preşedinte al Comisiei Naţionale a Olimpiadei de Matematică. 40 de articole de cercetare, peste 30 didactice, cărţi, bla-bla-bla. Le-a vorbit unor studenţi din Rusia, Franţa, SUA, Germania.

În concluzie, nişte tocilari! Iată Delegatia României participantă la Olimpiada Internaţională de Matematică. Locul 1 pe Europa şi locul 10 în lume (din 100 de ţări, într-un clasament neoficial). Două medalii de aur luate în Argentina, la Mar del Plata, la cea de-a 53-a ediţie. Pe cine interesează, însă, o astfel de ştire? În ţară avem 120.000 de nebacalaureaţi. „Pacyno” se dă cu gel cînd merge să afle rezultatele la BAC. La Iaşi, de trei ani, la acelaşi liceu, NIMENI n-a luat examenul. Iar noi vorbim despre nişte puşti de 16-18 ani care uimesc lumea! Gata, şi aşa povestea e cam lungă… Apropo, aţi aflat că nea „Jiji” s-a suit pe maşină şi-a dirijat circulaţia, la trei dimineaţa, în Mamaia? Wow!…Asta stire!

N-o dati mai departe ca oricum nu intereseaza pe nimeni

R: asta ma doare pe mine, dar sunt mandra de ei si sunt sigura ca si ei sunt mandri de ei insisi si asta e tot ce conteaza.

De pe e-mail via Sorin Dragos, elevul meu care a „suportat” exigentele (nu ale vremii) mele.

Am găsit cătină în piață

 Tocmai dupa ce citisem  la Olivia Sterr despre catina, in stilul basmelor cu feti frumosi si cai rebegiti care mananca jar ca sa devina maiestri si ma cainam ca eu nu am de unde sa iau, macar sa vad ce gust are catina asta de care vorbeste toata lumea. Si, acum doua zile, cand cumparam  miere de albine am vazut boboitele miraculoase pe crengutele lor insirate ca margelele. Sunt foarte aspectuase! Dar de gust sa nu ma intrebati caci,  pana inghit un paharut,  imi vine,  de cateva ori,  sa vomit. Oare de ce? Si pun miere destul de multa, caci , altfel, mi-e imposibil.

Am cautat sa vad de ce este miraculoasa si iata ce-am gasit pe Mamica Bio:

„Există un cuvânt care caracterizează cel mai bine cătina: antioxidant! Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10 ori mai mult decat citricele. Alte vitamine prezente in fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Betacarotenul – necesar ochilor se găseşte în cătina albă din belşug, (intr-un procent net superior celui din pulpa de morcov) iar prin vitamina E, numită şi “a tinereţii”, cătina albă este implicată în cele mai importante procese de regenerare din organism. Mai regasim celuloza, microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc. Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antichitate, iar in prezent, de la catina se obtin urmatoarele produse: ceaiuri din fructe, muguri, frunze si chiar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe. Acesta din urma este si cel mai valoros din punct de vedere medical.

Utilizari :

Fructele se păstrează cel mai bine în miere de albine. Se consumă atît cît suportă fiecare. Tot secretul este sfărîmarea între dinţi şi mestecarea seminţei din fruct, aceasta fiind, de fapt, adevăratul depozit de vitamine. Cei care preferă un somn liniştit, este bine să consume fructe de cătină numai în prima parte a zilei, consumul lor către seară dînd un efect mai puternic decît cel al cafelei.

Prin prelucarea fructelor in industria alimentara se obtin produse foarte apreciate cum ar fi suc, nectar, sirop, gem, jeleu, dulceturi, peltea, lichioruri, diverse bauturi alcoolice – nu sînt atît de bogate în vitamine precum fructul în sine !

Prin prelucrari in laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente extraordinare pentru tratarea: depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor si leucemiei.

Uleiul de catina este utilizat in tratamentul unor afectiuni precum: ulcerul gastric si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile neuroendocrinologice, circulatorii, hepatice. Are o actiune reconfortanta, chiar cu efecte usor narcotice. De asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. Cu catina se mai trateaza afectiunile oftalmologice, coronariene, hipertensiunea arteriala si gingivitele.

Mugurii de catina au efect afrodisiac, stimulează apetitul sexual, combat infertilitatea atît la femei cît şi la bărbaţi, fiind considerate de către cei ştiutori o adevărată viagra naturală românească.

Produse din cătină au fost utilizate si în alimentaţia cosmonauţilor, datorită efectului energizant şi echilibrant dar şi de mărire a rezistenţei organismului la acţiunea radiaţiilor cosmice (miraculoasa planta este un produs natural recunoscut pentru activitatea de protecţie împotriva radiaţiilor solare sau de altă natură).

Se utilizeaza si in geriatrie cu rezultate spectaculoase. Datorita vitaminelor A si E pe care le contine, uleiul obtinut din catina are proprietati terapeutice foarte puternice – produsul are efecte regenerante, de intinerire si este folosit in foarte multe boli, atat pentru prevenire, cat si pentru tratare.

Catina este si un foarte bun antiinflamator si inhiba pofta de mancare in cazul unor tratamente ale obezitatii.
Fructele de cătină conţin, în proporţie de 35%, acid palitoleic – un acid gras foarte important care se găseşte în compoziţia pielii, ajutând la întreţinerea celulelor şi la vindecarea leziunilor. Uleiul extras din seminţe conţine 17% acid oleic, 34% acid omega 3 şi 31% omega 6.

Bogatia de ingrediente bioactive, fiecare cu actiunea sa specifica, fac din uleiul de catina o materie prima cu multiple efecte benefice pentru industria cosmetica.
Produsele cosmetice ce contin ulei de catina au proprietati nutritive, cicatrizante, emoliente si de protectie antisolara. Uleiul de catina combate imbatranirea prematura a epidermei prin efectul antiradicalic si prin refacerea tesutului conjunctiv alterat de varsta. Este eficient în tratamentul arsurilor şi escarelor, în dermatite, eczeme, cuperoză, acnee, psoriazis, arsuri solare.

Beneficiile miraculoase ale catinei sunt unul din motivele pentru care am ales cosmeticele bio produse de firma Eco Naturkosmetik, printre care regasim:

Lotiune tratament cu ulei de argan si catina – o excelenta crema non grasa, antioxidanta si cu efect nutritiv si antirid

Lotiuni de protectie solara cu maslin si catina (13, 24, 30)

Gama completa pentru bebelusi si copii cu rodie si catina alba : crema fata bebe, crema fundulet, sampon & gel de dus, spumant baie, ulei de masaj si, nu in ultimul rand, protectia solara FPS45.

PS: Despre uleiul de catina Hofigal pe care am inceput sa-l consum la staruintele mamei mele, intr-un alt articol ”
Surse : Cozac Plant, Medicas.ro, EcoMagazin, Evenimentul.ro 

Eu semintele nu le pot mesteca sunt foarte mici si tari asa ca o sa le usuc si le macin ca pe cele de in. Deasemenea, as semana cateva sa vad ce rasare.