Category Archives: Amintirile mele

Articole cu povesti demult si de acum intamplate

Pomenim

pe mama Anica,tataVichente,tata Alexandru,sora Elena, cuscra noastra Ioana, bunicii Epta si Tina,Gheorghe si Persida,unchiul Teodor,tatal sotului meu Nicolaie,bunicii sotului Constantin si Elena,strabunica lui Ana si pe toti ai nostrii cei plecati dintre noi la Ceruri.

DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA IN PACE!

http://4.bp.blogspot.com/_tlMezMahQwM/SeL5yBfvWSI/AAAAAAAAAHg/H06kwsk3e5k/s400/fotografie-lumanari.jpg

Tatal nostru.
Care-le  esti în Ceruri.
Sfinteascã-se Numele Tãu.
Vie Împãrãtia Ta.
Facã-se voia Ta, precum în Cer, asa si pe pãmânt.
Pâinea noastrã cea de toate zilele, dã-ne-o nouã astãzi.
Si ne iartã nouã greselile noastre, precum si noi iertãm gresitilor nostri.
Si nu ne duce pe noi în ispitã.
Ci ne izbãbeste de cel rãu.

Ca a Ta este Imparatia , Puterea , Marirea  si Slava .

In vecii vecilor

AMIN!

Invenţia lu'tata meu

http://lifeonthebalcony.com

http://lifeonthebalcony.com

Ieri am vazut la RTV emisiunea aceea a lui Mihaiu si mi-am amintit ca ideea asta a folosit-o ,dupa ce a inventat-o, tatal meu acum 30 de ani.Da.El a adunat sticle de culoare inchisa maroniu si verde inchis cu sectiunea dreptunghiulara cam de 250 ml.Cativa ani a tot adunat,el stie de pe unde,poate de pe la oamenii care-l chemau sa le altoiasca pomi si trandafiri, fiindca erau toate la fel,de aceleasi dimensiuni.Cand a avut o gramada mare de tot s-a apucat sa le zideasca cu mortar si a facut o casuta pentru pasari,apoi inca una.Acolo cloceau gainile,ratele si gastele.Mai incoace vreme au crescut ai mei si curci si bibilici fiindca parintilor mei le placea sa  aiba in curte tot felul de pasari si animale(aveam si iepuri mai demult)

Casutele zidite din sticle puse orizontal tineau foarte cald.Vara nu puteam intra inauntru,cred ca erau peste 50 de grade Celsius,dar vara nu stateau pasarile acolo ci doar primavara devreme cand era inca frig  clostile pe oua si apoi clostile  cu puii mici.Tare bine le mergea.Da,asta era inventia lui tata.Tatal meu era foarte inventiv.Ne-a facut dus in curte ,cu robinet, cu tot dichisul, urcand un butoi mare la inaltime in care se incalzea apa de la soare.Asa ca seara cand terminau treaba ai mei parinti, desi la tara si rupti de oboseala ,se dusuiau inainte de a intra la odihna in casa.Dragii de ei.Tatal meu punea roti la un cadru de fier si deasupra o platforma de scanduri pe care incapeau lazi si cosuri ce trebuia duse fie la depozitul din gara pentru export fie in centru comunei la autobus.Apoi mama se ducea la Jimbolia si le vindea la piata fructe,legume,zarzavat.

Mama mea era o femeie foarte harnica si priceputa la multe lucruri.Dar era si mandra,avea o mandrie a ei care consta in faptul ca la piata ducea cele mai frumoase fructe si legume,niciodata stricate sau urate.Astfel ea avea clientela ei de doamne si domni din oras care numai de la ea cumparau, miercurea si sambata ,caci atunci era piata.Astfel ea termina prima cu vanzarea si apoi pleca pe la magazine si cumpara,ne cumpara noua cate toate si la 12 avea autobus spre acasa.O asteptam cu mancarea calda(vara cand eram si eu acasa) in poarta si primul lucru pe care o intrebam era: “Cat ai facut”  Adica cati bani a facut la piata.Ea isi scotea banii din buzunarul sde sub sort si spunea:380 de lei.Altadata si mai mult.Erau bani multi fiindca salariul era cam 800,la oras.Asa ne-au crescut parintii nostri cu multa munca si rupere de oase cu reumatismele inerente daca speli zarzavatul la fantana cu apa rece si-ti curge pe picioare.Aveam fantana in curte.Cu robinet.Tot tata o facuse si vecinii veneau la noi in curte dupa apa ca sa nu se mai duca pana la colt unde era o arteziana publica.

Mama mea facea si lucru de mana,iarna si veneau femei din sat la ea ca sa le invete la macrame.Dar despre asta o sa scriu alta data.

Dragii mei parinti!Nimeni n-a avut parinti ca ai mei.Dumnezeu sa-i odihneasca in pace!

Ştirile mele

Babelor, (cu aluzie la Surorile  Marx din două motive:unul fiindcă am descoperit un blog care-mi place şi doi fiindcă sintagma=apelativul adică, se potriveşte uneia dintre ştirile mele de azi ).

1. Deci,babelor ,hai să jucăm tontoroiul dintr-un motiv foarte fain,acela că noi cunoaştem (DEJA,hahaha) după atâta vreme,la bani.La banii româneşti şi nu spunem inepţii cum aud eu la ştirile de la 12 la un post.O reporteriţă ce ne informă preţurile din piaţă zicea că oul este 4,58 de bani.Nu sunt sigură de sutime că mă bufni un râs din alcela sănătos de babă care-şi râde de nepoţi.Păi cum să fie un ou patru bani,ha? ha,ha,ha! Poate este 45 de bani,aşa da.

Aşa că să nu-mi mai spuneţi mie că din cauza şi datorită faptului şi iaca,că aşa ne-am învăţat,cu milioanele şi nu mai putem să ne adaptăm că ni-s prea bătrâni.Mie să nu-mi mai spuneţi decât realitatea.Unii” este prea proşti” ca să treacă corect peste 4 zerouri,aşa din cap,adică liber,fără pleivas.Atât am avut să spun şi iată că spunând deja m-am întristat 🙁

2.Dar mă înveselesc la loc.Citii la Oana despre Valentine’s Day şi mi-am zis:Ha,io cu bărbatul meu cum să ne petrecem minunata zi,ha?Dar tot Oana mi-a dat şi răspunsul fiindcă mai sus avea postul recent despre cuţu şchiop.În acel moment mi-am amintit de poezia spusă de copilaşul nostru pe când avea câţiva anişori şi care ştim că este înregistrat pe o casetă.Şi i-am dat de lucru “partenerului” meu de Valentains cam o oră şi ceva.Şi a găsit-o.Înregistrarea.Şi am ascultat-o de spe ori şi am râs cu lacrimi cu feţele schimonosite de acel râsu-plansu.Drăgălaşenia copilasului meu este de nereprodus.Sau poate este,dacă vrea Dumnezeu.

Problema este că aş vrea să pun pe blog,să rămână aici, aşa ca aproape toate amintirile mele, însă nu ştiu cum se face.Dovadă că şi alţii “este proşti” şi nu se pricep la astea.Întrebarea nr one: se poate de pe o casetă să transfer sunetul prin şi pe computer,pe un CD?

3.Starea vremii: timpul este frumos,este soare cu temperaturi pozitive.Norii sunt alb-cenuşiu,deci nu mai este soare.Asnoapte a nins şi dupămasă poate să plouă. Vântul de aseară care avea câteva “noduri” s-a oprit.Primăvara nu a venit şi nici nu o doresc.Mai am multe de făcut până la primăvară când voi lăsa totul baltă şi voi ieşi afară.Aşa că,să stea acolo în viitor, unde o ştiu eu acum.