Monthly Archives: martie 2015

Anapoda in timp

DSCN7202 DSCN7204 DSCN7203

Daca se rupe o creanga de hortensie si o implanti intr-un ghiveci cu altceva, ea se prinde si infloreste , vara, afara. Chiar in doua etape, pana toamna tarziu.

Dar cand o aduci in casa si n-o lasi la repaus ci o uzi , ea se bucura darundu-ti flori (si nu putine). Acum este in faza de colorare in roz.

Dar cred ca ghiveciul este respoinsabil, caci, in toamna, crizantema galbena si-a rupt o creanga si tot aici am implantat-o. Cand a ajuns in casa, dupa o vreme, la baza ei au aparut florile galbene de crizantema. Cred ca si azi sunt acolo, acoperite de frunzele hortensiei. Or fi prietene?

Tot rasarita afara este si regina asta despre care „unii” spun ca n-ar fi regina…

DSCN7205Later edit:  a aparut si floarea de aceasta planta; seamana cu cea de regina noptii insa nu m iroase. dar nu miroase nici a tutun.

DSCN7290

Remușcarea

O marturie mincinoasa de copil de 13 ani care credea ca este indragostita de el. Dar el o iubea pe sora ei mai mare. Cand un viol s-a petrecut pe-aproape ea a depus marturie mincinoasa:” l-am vazut, el a fost, l-am vazut cu ochii mei”. Si asta din gelozie.

Fapta o urmareste toata viata. Vine razboiul, el, dupa inchisoare se inroleaza, sora ei , la fel si el, mor in timpul razboiului, ea lucreaza la un spital si noaptea scrie „Remuscarea”. Dar nu poate termina romanul autobiografic fiindca nu se poate ierta ca  ea le-a schimbat destinele surorii ei si iubitului ei. Asa ca abia la batranete, cand doctorii ii spun ca are dementa vasculara, o boala de care se m oare incet, publica cel de-al 21- lea roman „Remuscarea” la care modifica realitatea si le da celor doi timp pentru a-si trai dragostea asa cum ar fi fost daca ea nu ar fi mintit.

Ma intreb, cat de nefericiti vor fi oamenii care au facut o mare nedreptate cuiva apropiat sau  nu, doar din gelozie sau invidie sau din…ticalosie? Sau din rautate?

Pentru mine este așa cum știu eu

Azi voi semnala ce mi-a facut mie rau netul asta. Stiu cat bine mi-a facut, multumesc pentru binele ala, mi-l face in continuare, fara net as fi murit de….dor, de dor si de….dor candva si acum. Dar cu net mor de nervi.

Stiam din copilarie (nu, eu nu prea invoc acea perioada decat rar) cum se face mancarea simpla, taraneasca, saraca in grasimi, mai rar cu proteine animale, adica, ce mai, de post. Caci, de musai, de nevoi, am cam postit cand toata recolta muncii mamei si apoi a parintilor mei a mers la stat, drept cote, iar noi posteam fain frumos cu tot felul de mancaruri sarace, asa cum se cere in post, nu-i asa?

Cu toate astea, desi stiu retetele mamei si ale mele din acele vremuri, acum caut sa schimb meniul cu tot felul de „chestii” gasite pe net. De ce? De curiozitate, din dorinta de nou, din nerespecatarea ziselor sotului meu, cand gateam ceva de pe net:” mai bine sa faci mancarea cu care m-ai obisnuit, lasa aventurile de pe net”. Dar, gata, de maine trec la „crumpi cu zama”, ” crumpi cu galuste si cu sos de paradaisa”, „papricas de crumpi”,  „supa de bulion” (am si uitat cum ii spunea, mama, bulionului) , „crumpi pe tava cu ludaie” si cam atat. Cam toate erau cu cartofi.

Sigur aveti si voi mancaruri sarace ca astea ale mele, de post, da. Poate ca , facandu-le bunicile  si mamele voastre, v-au lasat o amintire placuta si le iubiti ca pe niste pretioase care vin din trecut sa ne bucure sufletul. Va astept cu interes si cu drag si va multumesc daca, citind postarea asta a mea, veti lasa un comentariu, asa, ca feedback? Thx, dragilor!