O marturie mincinoasa de copil de 13 ani care credea ca este indragostita de el. Dar el o iubea pe sora ei mai mare. Cand un viol s-a petrecut pe-aproape ea a depus marturie mincinoasa:” l-am vazut, el a fost, l-am vazut cu ochii mei”. Si asta din gelozie.
Fapta o urmareste toata viata. Vine razboiul, el, dupa inchisoare se inroleaza, sora ei , la fel si el, mor in timpul razboiului, ea lucreaza la un spital si noaptea scrie „Remuscarea”. Dar nu poate termina romanul autobiografic fiindca nu se poate ierta ca ea le-a schimbat destinele surorii ei si iubitului ei. Asa ca abia la batranete, cand doctorii ii spun ca are dementa vasculara, o boala de care se m oare incet, publica cel de-al 21- lea roman „Remuscarea” la care modifica realitatea si le da celor doi timp pentru a-si trai dragostea asa cum ar fi fost daca ea nu ar fi mintit.
Ma intreb, cat de nefericiti vor fi oamenii care au facut o mare nedreptate cuiva apropiat sau nu, doar din gelozie sau invidie sau din…ticalosie? Sau din rautate?