Povestea unei baclavale

 Five o’clock cu baclava  

Ce faceti voi, dragelor si dragilor acum sambata dupa amiaza? Eu am vorbit cu copiii, am gatit ciuperci si brocoli, am insamantat ardeii si acum va astept sa povestim. 

………………………………………………………………………………………………

 S-a deschis si la noi Kaufland si , stiti cum este la inceput, se gaseau smochine proaspete, fructe de cactus etc. Aveau in interior si o micuta cofetarie de la care am cumparat cateva baclavale. Foarte bune, ceva ce eu nu faceam, dar mai mancasem de cumparat.

Apoi, de fiecare data cand faceam cumparaturi, ma duceam si la cofetarie si cautam baclava. Raspunsul era invariabil, nu avem. Aveam o pofta…dar mi-a trecut, uitand de mine, de fiecare data si nici nu mi-a venit nimeni cu surpriza asta, niciodata.

Acum ceva vreme, de curand, primesc un e-mail cu 25 retete turcesti, le desfasor, printre ele era si reteta de baclava. O citesc, am tot ce trebuie la ea, chiar si nuci macinate, deci o voi face. Apoi au venit altele, necazuri mai mari sau mai mici, reteta a ramas pe locul „n” spe. Azi aveam scoase foile din congelator, trebuia s-o fac, caut e-mailul, trec in sus si in jos pe 150 de e-mailuri din ultimele doua saptamani, nimic, titlul acela nu apare. Nu-i nimic, nu ma enervez, caut pe alte site-uri, desi stiam reteta pe de rost, unii spun ca siropul se pune pe pacinta rece, altii ca pe calda, vroiam sa vad cum era acolo, ca aia era chiar turceasca, deci adevarata. Nu-i nimic, azi am copt  baclavaua  mult dorita si, culmea, nici nu am voie sa o incep pana maine , ca asa scrie la reteta, se da la frigider si se mananca a doua zi. Bine, mai astept inca o zi, dar o mananc eu pe toata, asa sa stie!

 Sigur ca trebuia sa indoi marginile caci foile erau mai mari decat tava, dar asta ramane pentru a doua oara, ca asa, fara cusur, nu era frumos  😀

Maine va invit la o…baclava dulce, dulce si facuta de mine, pentru prima oara.