Poveşti reale cu vânzători

Dupa ce am iesit de la Biserica Neagra trebuia sa mergem undeva sa ne incalzim.Al meu zice sa mergem la piata de langa magazinul universal ca-i inchisa si o fi cald acolo si tot vrem sa luam seminte de zuchinni galbeni .Trebuia intai sa intram la magazin caci acolo era cald dar am lasat placerea la urma.

Trecand pe langa tejghelele negustorilor si cautand seminte iata ca vad mac la kilogram.Ha,zic.Fain,iau ca-mi trebuie si asa la Timisoara nu mai am accelerat ca sa ma duc,deci zic:

-Este spalat?Nenea cam ingamfat zice ca nu.Eu;

-Pai,asta-i…mai bine era,ca asa trebuia.

Parca i-am dat foc omului.Se umfla nitel in stomac prin indreptarea spinarii  si-mi zice:

-de ce sa fie spalat?

-Pentru ca are praf,zic eu.

Se intoarce cu un zambet tamp din punctul meu de vedere si cu unul superior din al lui cautand priviri de sprijin si revine:

-de unde praf,doamna?!!Ca macul se face in maciulie,nu intra praf,zice el.

-Pai nu intra insa cand il scoate din maciulie nu se taie maciulia si se scutura praf de maciulie in el?

Maaama si uite asa nu se lasa nenea(din jurul Brasovului,zicea ca e) si nu-mi dadea dreptate mie care am crescut cu macul in gradina si in camp si ma punea mama sa tai maciuliile de mac si apoi vedeam cum il spala si cum il usca pe planseta de framantat pe care punea o fata de masa alba curata de canepa???Si el,nenea din Brasov,unde se cultiva ,cu predilectie, cartoful ,ma contrazice pe mine si nu vrea sa accepte ce-ii spun?

-Asta-i problema dv,zic,nu sunteti deschisi sa invatati ceea ce nu stiti si plec.El urla ceva urat in urma mea,sotul meu ma cearta ca ce-am cu omu’ ,eu ii spun ca-mi lipseste catedra si vreau sa-i invat pe oameni din mers si asa…iesim.

Magazinul cu seminte este mai sus,pe stanga,aproape,zice o alta vanzatoare.Ne ducem.Acolo alta dandana.Cum intru intreb:

-Aveti dovlecei zuchinii galbeni,adica cu coaja galbena?

Nu mai redau dialogul c-a fost mai rau decat cu nenea cu macul.Concluzia era ca nu exista dovlecei cu coaja galbena ci doar verde si alba si dovleac de placinta portocalii.Adica exact ce avea ea exista ce nu avea nu exista.Pai,doamna,cum sa nu existe cand eu am cultivat anul trecut,puteti sa-i intrebati pe vizitatorii mei de  pe blog  care va vor asigura ca exista.

N-am avut succes nici acolo.Mi-am cerut scuze ca nu exista dovlecei cu coaja galbena,am cumparat din aceia Patisson ca o floare si doamna mi-a zis ca tonul meu i-ar fi spus ca-i o tampita fiindca nu stie ca exista…s.a.m.d.

Cu doamna muzeograf nu am avut nicio contradictie.Dovada ca unde nu stiu nu ma bag,dar daca stiu ceva sigur si ma contrazici…ala esti  :)

Morala:  de ce-or fi oamenii atat de inepti? De ce  nu recunosc ca nu stiu cate ceva si o tin langa ca ei au dreptate,cand nu au?Greu de ucis…adica ,de raspuns.

Ei, conform obiceiului unor articole din magazine ,de data asta, s-a luat o bluza dupa mine