Monthly Archives: ianuarie 2009

Perele

Para – fructul parfumat al zeilor

Fructele zemoase, parfumate si pline de savoare au calitati nutritive deosebite

Gustoase si aromate, perele sunt cunoscute inca din Antichitate – Plinius cel Batran numindu-le „fructele speranteii, iar Homer, „darul zeilori. Pot fi consumate ca atare, in stare proaspata, in diferite preparate – dulceata, jeleu, gem, marmelada, lichior, suc, nectar, gelatina -, dar si ca adaos la supele/ciorbele de carne. O para adaugata ciorbei ii confera acesteia o savoare deosebita, facand-o mai usor digerabila. Sunt perfecte pentru salate, prajituri si tarte. Dupa ce sunt culese, trebuie pastrate in punga de hartie, la temperatura camerei, intre 2-5 zile. Sub coaja parfumata a perelor stau ascunse resurse bogate de sanatate: fibre, vitamine – A, B1, B2 si C; contin potasiu, magneziu, sodiu, calciu, fier, fosfor, iod si o cantitate neglijabila de grasimi. 100 g de fructe dau organismului intre 40 si 80 de calorii. Perele au virtuti afrodisiace, de aceea indragostitilor li se recomanda o prajitura speciala, din pere si cirese.

Trucuri… parfumate!
* Cand le cumperi, perele trebuie sa fie putin moi.
* Se coc cel mai bine dupa ce sunt culese.
* Dupa ce le cureti, stropeste-le cu zeama de lamaie, ca sa nu se decoloreze.
* Cand le gatesti, pentru a evita innegrirea fructelor, tine-le 4 minute intr-o solutie din apa si suc de lamaie (3 lingurite de suc la un pahar de apa).

Sursa de calm
* Ceaiul din fructe si frunze de par ajuta la scaderea durerilor veziculei biliare.
* Aportul de celuloza da perei o deosebita valoare dietetica.
* Ajuta la scaderea hipertensiunii arteriale, calmarea emotiilor si protectia ficatului. Se spune despre pere ca aduc in sufletul fiintei umane blandetea si iertarea, fiind benefice in alimentatia persoanelor care se enerveaza foarte usor.
* Eficiente in tratamentul gutei si artrismului;
* Sunt benefice pentru functionarea glandei tiroide.
* Eficiente pentru hidratarea gatului, oprirea tusei, intarirea intestinelor si stomacului; laxative.
* Cateva felii de para, aplicate pe obraz, grabesc cicatrizarea si vindecarea acneei.

Delicatesa cu pere si cirese
Ingrediente: 1ceasca vin rosu, 1 ceasca zahar, zeama de la o lamaie, 1 kg cirese curatate de samburi, doua pere decojite si taiate, doua felii blat de tort, 50 g unt, frisca pentru ornarea prajiturii, 3 linguri pesmet.
Preparare: zaharul, vinul si zeama de lamaie se amesteca intr-o cratita, la foc mic, pana se dizolva zaharul. Se adauga ciresele si se fierbe compozitia, zece minute, la foc mic. Se adauga perele si se mai fierbe inca 5 minute. Se intinde un strat de unt si putin pesmet peste cele doua felii de blat si se adauga crema cu cirese si pere. Se serveste calda, ornata cu frisca.

Salata verde cu pere
Ingrediente: o salata verde mare, o salata cu frunze rosii, doua pere, doua linguri otet de mere, doua linguri ulei de masline, o lingura mustar, doua linguri nuci prajite tocate, un catel de usturoi, un praf de maghiran, sare si piper.
Preparare: Frunzele de salata se curata si se spala bine, se scurg, apoi se rup si se asaza intr-un castron. Se face un amestec din ulei de masline, mustar, usturoiul zdrobit si maghiran, care se toarna peste salata. Perele se curata de coaja si de seminte, apoi se taie felii subtiri. Salata se repartizeaza pe 4 platouri, se asaza feliile de pere imprejur si se presara cu nucile tocate.

Inghetata cu pere
Ingrediente: 240 g ciocolata zdrobita,1/3 cana apa, 1/4 cana zahar,1/4 cana nectar de pere, 4 pere mici, 3 linguri unt, doua linguri zahar, 250 g inghetata de vanilie.
Preparare: Intr-un tuci se amesteca ciocolata cu apa si 1/4 din cantitatea de zahar. Ingredientele se topesc la foc mic, amestecand continuu. Se toarna nectarul de pere. Dupa aceea se lasa sa se raceasca putin. Se decojesc si se taie perele in sferturi. Intr-o tigaie se topeste untul, se adauga perele si se lasa la foc potrivit pentru 10-12 minute, pana devin maronii; se intorc din cand in cand pe ambele fete. Se adauga doua linguri de zahar, amestecand usor pana se dizolva si perele sunt acoperite cu glazura de zahar.
Se pune inghetata in 8 cupe, apoi se adauga cate doua bucati de pere si sos de ciocolata.

Protejeaza impotriva cancerului

Perele sunt o sursa excelenta de vitamina C, E si cupru, elemente care au o actiune puternic antioxidanta si care protejeaza celulele organismului de actiunea nefasta a radicalilor liberi. Vitamina C distruge unele bacterii si virusuri, imbunatateste capacitatea celulelor albe de a lupta cu infectiile si are proprietati de regenerare a celulelor si tesuturilor. Mancand pere te protejezi de maladiile cardio-vasculare si de unele tipuri de cancer, impiedici distrugerea celulelor, ajuti la refacerea tesuturilor si incetinesti procesul de imbatranire.(Felicia)

s6305498-mica

s6306585-mica

Compotul

Interesant

ca nimeni, din cati au scris mai sus despre pere, nu  a amintit de compot.He he,in Banat n-ai ce cauta iarna in in casa daca nu ti-ai facut compoturi si daca nu poti servi pe cine-ti intra-n casa,cand stati la o poveste la gura sobei,nu esti apreciata ca o gospodina si femeie de casa, buna.

Si sa va spun de ce.Pentru ca se presupune si sigur este asa,ca daca ai facut compot atunci asta este in ultimul rand,este un moft,un rasfat si bineinteles ca ai facut multe altele care ti-s de trebuinta,tie si familiei tale.Sa nu mai vorbim de copii,care adora sa manance compot de casa.Iar Duminica,la masa de pranz,cand langa friptura de gasca cu piure de cartofi aveam in loc de salata,ca era iarna,compot de caise,de pere,de cirese,sau de prune…era un adevarat festin.

Imi amintesc cum sora mea cea mare,careia ii placea doar zeama de la compoturi,le desfacea,bea zeama si lasa restul acolo ,in camara ,pana descoperea cineva pozna.Fructele ramase,insa ,nu se stricau ci se stafideau,deci nu era nicio paguba.

Scuipatoarea

s6303367-mica

s6303365-mica

Noi asa-i spunem,scuipatoarea deoarece” scuipa” semintele cat mai departe de ea ca sa-si asigure urmasii.Am adus intr-un an,demult vreo cateva seminte din fata scolii mele si de atunci nu mai scap de ea.Bineinteles ca primavara-vara creste deasa peste tot,si-n pamant intelenit si-n pietrisul din spatele casei,o smulg,o las pe ici pe colo,prin jurul cainilor ca se face mare si le tine umbra,vara.Are doua culori,roz si ciclamen,iar tulpina ei si radacina sunt ca ale porumbului.Acolo unde am mai vazut-o era mult mai micuta,dar la noi creste cat pomii.

Acum mi-e dor si de ea,dar si de zorele.

s6303366-mica

s6303373-mica

Remedii si leacuri din batrani

Remediu cu aloe               s6306694-mica

pentru: mentinerea vitalitatii, detoxifiere, sustinerea naturala a sistemului imunitar, iar vitaminele, mineralele, antioxidanti si fitonutrientii completeaza armoinios alimentatia.
Reteta:
* Se iau un kilogram de miere de albine, 20 grame de propolis dat prin razatoare de plastic, 750 grame de aloe (frunze date prin razatoarea de sticla sau plastic). Ingredientele se pun intr-un borcan de sticla si se macereaza, la rece, timp de cinci zile. Se consuma cite o lingurita dimineata si la prinz, cu doua ore inainte de masa.

Dureri in git*

Ceaiurile de galbenele si musetel s-au dovedit calmante veritabile pentru durerile de git. Ceaiul de macese si de catina, cite o lingura la o cana cu apa clocotita se bea cite 2-3 cani pe zi. Indiferent de ce ne doare, zincul este de mare ajutor, comprimatele pot fi cumparate din orice farmacie.

Leacuri din strabuni

Gripe si raceli*  gripa, in stadiu incipient, se poate trata cu o lingurita de tarite de griu fierte 5 minute intr-un litru de apa. Se acopera 10 minute, se adauga doua linguri cu miere de albine si se beau 3-4 cani/zi.* – o ceapa taiata felii si asezata la capul patului, pe noptiera, alunga gripa.

* – sucul de ridiche neagra are vitaminele B si C. Se foloseste ridichea cu tot cu frunze. Se beau 20-50 de grame pe zi. Este contraindicata diabeticilor

* – pentru a face un sirop natural pentru tuse, fierbeti o lamiie timp de 10 minute. Strecurati sucul si adaugati doua linguri de glicerina si doua de miere.

* pentru inflamatia gitului, peste doua linguri de rozmarin uscat turnati jumatate de litru de apa clocotita si lasati sa infuzeze 10 minute. Strecurati lichidul si adaugati lamiie si miere. * – chiar de la primele semne ale guturaiului, daca nu apare febra, trebuie sa se bea 100 ml apa in care se picura 5 picaturi de tinctura de iod. Se maninca un catel de usturoi.

* se pun in fiecare nara cite una-doua picaturi de zeama de lamiie.

* – se piseaza unul-doi catei de usturoi, se pun pe tampoane de vata si se introduc in nari.

*  inhalatiile cu aburi din decoct de anason combat gripa.

*  guturaiul, gripa, laringita, tusea se trateaza cu o lingura de sirop de radacini de ciubotica-cucului.

*  bai la picioare cu apa fierbinte foarte sarata (un pumn de sare/2 litri apa) timp de 10 minute, apoi se incalta sosete groase si se sta in pat bine invelit.

*  pe piept, se pune compresa calda cu brinza de vaci sau terci de mamaliga.

* se bea un pahar vin de casa cald cu 1/2 lingurita ghimbir.*  mestecati seminte de marar pentru prevenire.*  gargara cu decoct de viorele, suc de gutui, infuzie de turita mare, flori de galbenele, frunze de salcie.

Sursa: Newz.ro

Bronsita acuta.

*cataplasma cu faina de mustar.

Reteta: -1 plic de boabe de mustar(sau 1/2 punga faina de mustar,de la farmacie)care se macina cu masina de piper,mac,zahar

-1 lingura de faina alba

-apa clocotita.Apa clocotita se toarna peste fainile amestecate,incet amestecand si facand un terci care sta,nu curge.Acest amestec se intinde pe o carpa,atat cat este pieptul copilului,sau al adultului,deci dupa marime si apoi se impatureste carpa,care trebuie sa fie cam cat un servet de bucatarie.Asa impaturit se ia si se verifica cu dosul palmei,sa nu friga si cand este suportabil,dar nu lasam sa se raceasca,atunci se aseaza pe pieptul bolnavului,cu partea de dedesubt pe piele,iar deasupra,unde am impaturit partea uscata a carpei,mai asezam inca ceva,sa nu pateze haina pacientului,care haina,pijamaua,se trage pe deasupra.Se sta asa intins pe spate pana suporta ,ca arde din ce in ce mai tare,de la mustar.Apoi se ia,se sterge prin tamponare si se aplica pe spatele bolnavului,acesta stand asezat pe burta,intins.Cam 20 de minute minim pe o parte.

Va rog sa ma credeti ca acest tratament este eficient.Se pun cataplasme 4 sau 5 zile consecutiv.

Frectia cu otet de mere.

Cand vedem ca cineva este in faza incipienta de a face o raceala,viroza,gripa,seara se frectioneaza tot corpul,incepand cu spatele,gatul,bratele,picioarele si pieptul,la copii.Se toarna in palma, deasupra corpului, otet caldut,dar nu-l incalziti la microunde,ci pe calorifer si se frectioneaza,ca la masaj,pana se usuca pielea si palmele .Se trece pe rand de sus in jos,acoperind partile masate.Nu se face dus imediat,se doarme asa si abia dimineata se face dus.Mirosul este si dezinfectant,pe vremuri se pulveriza prin case ca sa purifice atmosfera.

SIROP DE TUSE

(1 sau 2 lingurite dupa fiecare masa si cand este nevoie,in plus)

1…20 nuci spalate,sparte si puse cu tot cu coji in cratita
2…1/2 kg de miere de albine(adevarata),sau zahar
3….zeama de la 5 lamai mari

4… 5 cepe curatate, intregi

5 …apa cat sa le acopere cu un deget mai mult.
Se fierbe cu capac,mai mult de o ora,la foc incet,se strecoara si se pastreaza in sticla la frig sau camara.
Se ia o lingurita dupa fiecare masa(de 5 ori pe zi,deci)

Se ia tratamentul si daca a disparut tusea, 5 zile la rand.