Pentru nişte jumări

Sunt „n” magazine de carne insa am invatat de unde sa cumparam si de unde nu, desi regula nu-i valabila de fiecare data. Tocmai ce-am descoperit o marfa buna la unii si-s incantata , ce crezi, data viitoare „m-am fript”. Desigur ca porcul este de vina, era prea batran, prea nespalat, prea mult hranit cu chimicale si prea tare carnea de pe el. Acum, cat am fost plecata, sotul meu a decoperit alt, adica alta carmangerie, langa farmacia „inimii”, deh, noi de inima ne tratam la farmacie si impotriva inimii la carmangerie.

Si, cum treceam noi ieri pe-acolo, intram sa vad si eu produsele, caci niciun cumparator nu ne statea in cale. Nimic deosebit, insa, zice „doamna” ca maine, adica azi la 2 pm, primeste marfa de la Sebes Alba, adica atunci va sosi masina. Bun, deci sa revin maine ca veti avea slanina de jumari? Da, zice.

Nici vorba sa rezist mai mult de jumatate de ora la asteptat masina cu slanina, asa ca plec incet prin desertul rece cu zapada sfaramata pe post de nisip, agale si multumita ca mi-am scapat inima de la supliciu. Insa, in drum apare alta, alta carmangerie.Taman cand sa iau si eu o gusa, ultima ramasa, o vad pe vanzatoare ca o ia si-o pune deoparte. Hmm, exact ca acum 22,23 si asa mai departe de ani. Ce fain ca am scapat si aici de supliciu! Nu-s scandalagioaica, deci,  nu am zis ca bucata aia era a mea, sunt fericita ca ne-am intors la epoca de aur cand stateam (eu nu ) la cozi, luam ce mai ramanea dupa ce vanzatoarele puneau deoparte marfa pentru clientela. Eu nu am facut parte niciodata din asa numita clientela, la niciun fel de magazin, nici macar la librarie, ceea ce  pe vremea aia, mi-a parut tare rau.

Ce-mi place sa-mi fac o lista cu ce as vrea sa am si nu voi avea (din diverse motive), cum ar fi seminte de panselute, jumari de porc si sa vedem ce-mi mai doresc eu zilele astea si cu multa seninatate si detasare renunt cu zambetul pe buze !