Ploua.O ploaie care era buna acum doua saptamani,acum as avea nevoie de soare sa mi se usuce rufele la soare,sa se usuce ardeii rosii pe gard,la soare,sa pot circula sa fac ultimile cumparaturi,sa….
Insa ploua.Las’ca-i buna si ploaia .
Ieri fiind programata la dr de familie ca sa-mi scrie adeverinta cu care sa trec prin vama medicamentele mele am scris o lista sa-i spun ce mai vreau sa duc,aspirine,etc pentru orice eventualitate si dumneaei mi-a smuls foaia din mana si citea de acolo.Ajunge la etichete pentru valiza si zice: astea nu vi le pot scrie eu si la alte lucrusoare de utilitate intima,hahaha…noroc ca era doamna doctor si nu domnul doctor.
Nu,nu am mai mers la 4 pm cand am iesit de la cabinet,la cumparaturi,ziceam ca-i si azi o zi.Azi ,insa,ploua.Eu fac liste,sotul meu ma piseaza ca nu am lista cu ce pun in valiza si sa le bifez.Pai, unele sunt necalcate,altele neuscate,altele necumparate,cum sa le bifez?
Fix peste o saptamana voi fi in aeroport, la un gate acolo, asteptand sa urc..Azi am fost tare precipitata caci am scos totul afara de prin dulapuri sa-mi aleg lucrurile,este o nebunie si mai era si otetul de mere de pus in sticle pe masa din bucatarie.
La pranz am facut la felul 2 legume la tigaie cu spaghetti,la care am adaugat ciuperci insa cum sotul meu are diabet si trebuie sa manance carne dau sa scot cratita cu friptura facuta dupa reteta lui Adi Hadean, dupa ce sta in bait 24 de ore si cum avea capac peste folia de aluniniu si cum o tineam cu o mana ca sa inchid usa frigiderului cu dreapta si cum o luasem cu stanga,zvarc imi aluneca cratita si raman cu capacul in mana,fix cu fundul in sus.Ah,credeti ca s-a enervat cineva?Neee,repede m-am uitat in ce stare este,erau 2 bucati de cotlet intregi care asteptau cuminti sa le ridic de pe mocheta ceea ce am si facut. Am emotii,ce mai….
S-a dus si luna august,s-a dus si vara asta ,ca’ntr-o clipa, dar s-a dus cu folos. Sa mai plec si eu de-acasa si toate s-or aseza pentru urmatoarele saptamani si luni.Televizorul va functiona ca un difuzor numai pe 2 canale -ceea ce acum nu mai suport,l-am rugat pe al meu sa nu deschida televizorul cand sunt eu in bucatarie si ma amuz teribil cum il stinge cand ma apropii de spatiul acela- cateii s-au obisnuit sa nu ma mai duc la ei de ceva vreme de cand nu mai am timp,frunzele vor cadea ca-n fiecare toamna iar eu voi aranja,daca ma lasa copiii,florile din curtea lor unde vine primavara.
Asa ca,toamna draga nu te mai baza pe mine,scutura-ti frunzele pe la vecini, nu bruma intre 10 si 15 septembrie (asa mi-a zis o doamna ieri ca daca nu brumeaza intre 10 si 15 atunci scapam pana in octombrie ),da si zile insorite pentru bucuria sufletului si culorilor minunate ale tale,preschimba frunzele in zeci de nuante rosietice si caramizii inainte de a le desprinde de pe ram. Anul asta, toamna draga, vei veni fara mine,o sa-ti lipsesc sunt sigura insa ma tem ca tu mie nu o sa-mi lipsesti fiindca primavara care ma asteapta cu glas de prunc si copii ingrijorati este tot ce ma mai poate coplesi de-acum.Ma iarta,toamna draga,fii frumoasa pentru cei care raman aici si fa-le zile fericite,macar tu !