STATIUNEA BALNEOCLIMATERICA
BORSEC NU MAI EXISTA PE HARTA
TURISTICA A ROMANIEI
Data: 19 mar 2002
Contractul de privatizare a fost, in fapt, un
certificat de deces
Statiunea balneoclimaterica Borsec, a doua ca marime din Romania si una din cele mai celebre din Europa, a incetat, practic, sa mai existe. Daca in restul salbei de astfel de statiuni din judetele Harghita, Covasna si Mures, adica Baile Tusnad, Covasna si Sovata, lucrurile merg ori rau, ori foarte prost, la Borsec, incepand cu 1 octombrie 2000, nu mai merg deloc. In vremurile bune, apuse la inceputul anilor ’90, localitatea, situata la interferenta muntilor Giurgeului, Bistritei si Calimanilor, intr-o caldare aflata la o altitudine de 900 de metri, isi dubla populatia. Acum au ramas in oras doar localnicii, singurii straini care mai viziteaza zona fiind calatorii aflati in tranzit. Paradoxal, intr-o localitate daruita de natura cu o apa minerala de o calitate exceptionala, cunoscuta in Europa inca din secolul al XVIII-lea, principala activitate a oamenilor a ramas crescutul vitelor din batatura. Cauza dezastrului e usor de intuit: privatizarea prost facuta, grefata pe interesele diversilor potentati locali. Cinci turisti la 2800 de locuri de cazarePe 13 martie, ora 19,30, la Borsec se aflau trei turisti. O echipa de investigatii a ziarului Adevarul. O jumatate de ora mai tarziu, in pensiunea privata din fata primariei, una din cele cateva inca deschise, se mai cazau doi englezi aflati in tranzit. In total, cinci persoane care innoptau in Borsec. Mai ramasesera 2.795 de locuri libere. Orasul are 3.250 de locuitori si in jur de o suta de spatii de cazare: vile, moteluri si hoteluri. Marea majoritate, incluzand si policlinica si singura baza de tratament, apartin Societatii Comerciale pe Actiuni de Turism-Borsec, unitate al carui proaspat proprietar (n.r. – cu 75% din actiuni) este firma Vipromal SA Miercurea-Ciuc, firma la care este actionar, cu exact acelasi procent, borseceanul Tiberiu Kassai, unul dintre cei mai bogati secui, care detine, spre exemplu, peste 60% din spatiile comerciale din Miercurea-Ciuc, ingloband piete, magazine, restaurante etc. De cand a devenit actionar majoritar la SCAT-Borsec, Kassai a reusit un singur lucru, s-o inchida. Spune ca l-a costat afacerea cinci miliarde si ca ar da statiunea maine, pe aceiasi bani, oricui ar fi amator sa cumpere. Intre timp, “investitorul” asteapta un alt ipotetic investitor care sa bage, zice Kassai, cel putin zece milioane de dolari, daca nu doisprezece, in statiune pentru reabilitarea tuturor activelor, inclusiv a bazei de tratament. Apa minerala curge – turismul balnear a devenit o amintirePrimarul Alexandru Valentin Vaida este, pe buna dreptate, indignat. La fel si ultimul doctor din Borsec, Andrei Breier, medic specialist in balneofizioterapie, in prezent reprofilat pe medicina de familie in comuna harghiteana Corbu, la 20 de kilometri de Borsec. Doctorul Breier a lucrat in baza de tratament de la Borsec 26 de ani. De la terminarea facultatii. Il doare sufletul. Pe Alexandru Vaida l-au ales ungurii primar cu toate ca nu-i de-al lor. Dar e gospodar. A castigat alegerile in primul tur cu patru voturi in plus, pentru ca la al doilea sa iasa primar tot cu o diferenta de patru voturi. Un primar roman intr-o localitate in care patru cincimi din locuitori sunt maghiari. Pe Vaida il ia de cap cand se plimba prin statiune. “Cum naiba, spune primarul, vine unul, israelian, si-si construieste aici, la Borsec, un hotel pe doua niveluri, iar noi le tinem pe-ale noastre sub lacat. Ce, nu-i apa minerala pentru toti?” In paralel, afacerea cu apa merge struna. Si asta se vede si la Bucuresti, si-n Oas, si la Vaslui. In orice butic dai de apa minerala Borsec. Numai la izvoarele celebrei ape paragina si dezastrul contrasteaza cu faima care a facut celebra statiunea. Doctorul Breier e suparat rau. Sas din Timisoara fiind, injura bine si pe romaneste. Mai mult pe Kassai, ca nu face nimic si l-a lasat si fara obiectul muncii. Lectia lui KassaiOm de afaceri abil, Kassai a ajuns patron la Borsec printr-o stratagema iscusita in amanunt. La inceputul lui august 1999, Vipromal mai avea la SCAT-Borsec doar vreo 11% din actiuni, cumparate de la PPM-isti. Vine insa licitatia organizata de FPS pe 8 august ’99, in care statul isi scoate la vanzare cele 40% din actiuni pe care le avea in proprietate. La licitatie au participat, pe langa Vipromal, PAS-ul societatii, reprezentat de Barbu Vasile, pe atunci si director la SCAT-Borsec, si o persoana fizica din Toplita, un anume Mircea Ardelean. Paradoxal insa, Vipromal nu s-a implicat in nici un fel in parcurgerea celor 26 de pasi ai licitatiei, lasandu-i pe ceilalti doi sa urce pretul unei actiuni de la 15.000 lei la 41.000 lei, valoare la care PAS-ul a fost declarat castigator. Imediat insa, rezultatul licitatiei este contestat chiar de castigator (!?), care a demonstrat ca Mircea Ardelean din Toplita a participat ilegal la licitatie, neindeplinind o serie de conditii obligatorii. Urmeaza clasica sarabanda judecatoreasca, de la Tribunalul din Miercurea-Ciuc la Curtea de Apel Tg. Mures, care, pe 24 decembrie 1999, anuleaza partial contractul de vanzare-cumparare incheiat intre FPS si PAS, in sensul ca micsoreaza pretul unei actiuni de la 41.000 la cel de pornire, adica 15.000 lei. Ciudat este insa faptul ca instanta a concluzionat ca FPS a organizat licitatia dupa regulile din O.G. 88/1997, aprobata prin Legea 99/1999, precum si HG 450/1999, cum rezulta din anunturile publicitare, desi in caietul de sarcini se face referire ca licitatia urma sa se desfasoare conform altor acte normative, adica in baza HG 55/1998 si HG 361/1998 care isi incetasera valabilitatea la data de 26 iunie 1999. Deci cu toate ca existau vicii de organizare, FPS a tinut licitatia in loc sa o amane pana la facerea corecturilor de rigoare. Lucratura pe fata, pentru ca, zece luni mai tarziu, dupa linistirea apelor, pe 24 octombrie 2000, Barbu Vasile cesioneaza actiunile PAS catre Vipromal. Si cu cele 11 procente pe care Kassai le avea deja, Vipromal devine actionar majoritar. De aici pana la procentul de 75% pe care il are acum nu mai este decat un pas, si anume achizitionarea prin oferta publica a celor 19% din actiuni detinute de SIF si a inca 5% de la diversi cuponari. Frumos lucrat. Numai ca aici s-a oprit investitia lui Kassai, nici o suma importanta nemaifiind bagata in afacere. Probabil dupa modelul din celelalte statiuni, se va incerca vinderea pe bucati pentru un profit cat mai mare. Vom vedea. Epilog penal, pe fond nervosNormal, organele de cercetare si urmarire penala au intrat deja pe fir, instrumentand si un dosar in care era vorba si de decontarea frauduloasa a peste 1000 de bilete de odihna si tratament, afacere in care era implicat in special fostul director al SCAT-Borsec, Barbu Vasile. Care Barbu Vasile, cand s-a trezit cu politia la usa, a cedat nervos, fiind internat vreo sase luni la o clinica din Tulghes, la vreo 15 kilometri de Borsec, cu diagnosticul de psihopatie. Cu alte cuvinte, l-a lovit damblaua. Diagnosticul nu il absolva insa de ceea ce si-ar fi dorit, si anume lipsa de discernamant. L-am vazut si noi pe Barbu, care, intr-adevar, avea o fata pe care cu greu o uiti. De vorbit, nu prea a zis nimic, motivand ca e sedat. Cam aceasta este povestea ruinarii celei mai celebre statiuni de turism balneoclimateric din Romania. Si chiar daca din molozul si paragina existenta se va recladi vreodata macar o parte din ce a fost, cu greu se vor mai putea recupera clientii pierduti prin nepasare. (Adevarul.ro)
..si dupa 4 ani..
Vineri, 19 Mai 2006
Amplasata intr-un peisaj de poveste, in mijlocul unei paduri de conifere la 26 de kilometri distanta de Toplita, ferita de poluare, statiunea balneara Borsec ar fi putut fi un exemplu de reusita pe piata turismului. Disputele funciare si incoerenta strategiilor propuse de cei care s-au ocupat de soarta turismului autohton in istoria apropiata au transformat statiunea intr-o ruina trista, populata din loc in loc cu gramezi de moloz care in urma cu un deceniu si jumatate aveau forma unor vile cochete.
Apa minerala, atractiaprincipala.
Motivul principal care a dus la apariatia statiunii au fost izvoarele bogate de ape minerale din zona. Chiar daca legendele spun ca izvoarele erau cunoscute de pe vremea romanilor, primele atestari cu documente ale utilizarii apelor minerale de la Borsec in scop curativ sunt din 1594. In acele vremuri, apa minerala de la Borsec era transportata in butoaie de stejar pana la Alba Iulia. Ulterior, apa de la Borsec, ambalata in ulcioare din lut astupate, a fost transportata in Transilvania, Ungaria, Moldova si Tara Romaneasca. Primele stabilimente balneare primitive se construiesc in secolul XVIII, iar in ultimii 200 de ani statiunea a inflorit constant.
Vilele, ruinate de retrocedarea intarziata
In acest moment, statiunea, infloritoare in urma cu doar 15 ani, este doar o insiruire de vile daramate sau pe cale sa se prabuseasca, presarate pe marginea unor poteci noroioase care candva erau alei de promenada impecabil asfaltate. Mai multe dintre vile sunt locuite de proprietarii de drept care au reusit sa-si recastige dreptul de proprietate.
In toata aceasta mare de ruine rasar cateva pensiuni cochete, bine ingrijite, cu preturi absolut de neegalat in oricare alta zona turistica. O camera decenta cu doua paturi, cu baie, mobilata cochet, se inchiriaza doar pentru 50 de lei noi pe noapte (pretul urcand doar de revelion la 80 lei). Un pranz costa 10-12 lei, o sticla de apa minerala la minibarul din camera – 1,2-1,5 lei, iar o sticla de bere din acelasi minibar – 1,9 lei noi.
Autoritatile si localnicii recunosc ca starea actuala a statiunii este determinata de esecul privatizarii si de problemele legate de retrocedari. “Principala problema a fost privatizarea nereusita, legata de problema retrocedarilor. Cei care si-au redobandit imobilele nu au avut resursele necesare pentru a le renova si relansa in circuitul turistic. Este vorba si de o lipsa de coerenta din partea celor care au raspuns de soarta turismului”, a apreciat Vaida Valentin, primarul orasului Borsec. Fata de situatia de pana in 1990 cand existau circa 3.000 de locuri de cazare in vile si alte 2-3.000 in casele localnicilor, acum in Borsec mai functioneaza doar opt minipensiuni cu circa 150 de locuri. Autoritatile locale cred insa ca statiunea se va relansa in urmatoarea jumatate de deceniu. “Sunt proiecte atat pentru construirea unor spatii de cazare noi, cat si pentru renovarea unor vile mai vechi”, a mai spus primarul localitatii.(Romania libera)
Si acum in 2009,daca nici udrea n-o reabiliteaza…..??!!! Dar… dupa ce face din Bucuresti statiune balneara .A mai fost unul care vroia Bucurestiul port la Marea Neagra si l-a impuscat lacheul lui personal.
Statiunea Borsec, din judetul Harghita, se afla in atentia ministrului Turismului, Elena Udrea, care a declarat joi, la Baile Tusnad, ca trebuie gasite solutii pentru dezvoltarea zonei.
”In ceea ce priveste Borsecul, in mod special ar trebui sa ne aplecam cu grija asupra dezvoltarii statiunii pentru ca acolo, din pacate, sunt doar cateva investitii punctuale si nu a existat o strategie care sa cuprinda intreaga statiune iar mare parte din ea este in paragina acum”, a declarat Elena Udrea, dupa intalnirea pe care a avut-o la Baile Tusnad cu autoritatile din Harghita.
Ministrul Turismului a tinut sa sublinieze ca este nevoie de implicarea concreta a statului pentru dezvoltarea statiunii Borsec, informeaza Agerpres.
”La Borsec, ca in majoritatea statiunilor balneare, mare parte din infrastrucura de cazare este privata si lipsa investitiilor in aceste infrastrucuri a dus la decaderea statiunilor si la imposibilitatea de a practica un turism asa cum era alta data”, a spus Elena Udrea.
Ea a anuntat ca in acest an ministerul pe care-l conduce nu va finanta nici un proiect la Borsec dar a precizat ca va vizita zona cu ocazia unui seminar pe probleme de turism balnear care se va desfasura in luna aprilie si va analiza situatia la fata locului.
”Organizam in luna aprilie, la Felix, un seminar international pe turismul balnear si dorim sa vizitam, intr-un circuit toate statiunile balneare. Vom ajunge si in Harghita si Covasna si vom studia cum poate interveni Ministerul Turismului pentru incheierea unor parteneriate cu proprietarii de structuri hoteliere si autoritatile locale”, a afirmat ministrul turismului.
Udrea a adaugat ca lipsa banilor nu poate bloca turismul balnear si de aceea este nevoie de sprijinul statului in acest domeniu.
”Noi intelegem lipsa resurselor de investitii ale operatorilor din turism, dar nu poti tine blocat turismul balnear din acest motiv. Rolul statului si al Ministerului Turismului este de a gasi posibilitatea ca acesti operatori sa investeasca, fie prin credite, fie prin parteneriate cu statul”, a mai spus Elena Udrea.
Primarul statiunii Borsec, Mik Jozsef, aflat la primul mandat, a declarat recent, pentru AGERPRES, ca ”a preluat un oras in ruine” si ca statiunea este, in acest moment, ”un dezastru”.
Cei care au reusit, dupa ani de zile, sa reintre in proprietatea vilelor nu au bani sa le renoveze, iar investitorii in turism au cam ocolit Borsec-ul. Primarul spune ca este nevoie de foarte multi bani ca statiunea sa reinceapa sa arate ca in urma cu 20 de ani si considera ca pentru el este o mare provocare.(Capitalul .ro)
Sa vedem cum arata o zona turistica, muribunda, in Romania,o zona naturala superba,insa cu partea care revine oficialilor ,dezastruoasa:
Concluzia este ca asa s-a intamplat cu toata zestrea economica,turistica,agricola si financiara a acestei tari,din pacate.
