Veti striga voi dupa mine maca… maca atunci cand veti simti pericolul orei de culcare? Imi veti lua voi obrajii intre palmele voastre si razand de bucurie ii veti plezni cu putere dupa zicala ” de drag pielea-ti trag”? Ori, veti cauta voi degetul mic de la o mana si ma veti trage spre iesirea din casa ca sa ne plimbam cu bicicleta? Dar, florilor, cum veti reusi sa sariti cu bucurie in bratele mele cand voi veni sa va iau acasa? Si cum o sa ma prezentati voi celei care va ingrijeste, in absenta mea, aratand cu degetul spre mine si strigand cu veselie maca…maca! Si – o sa stati voi cuminti sa ascultati povestioara de dimineata si-o sa cautati cu interes ce-i prin sertarul meu cu nimicuri? Si, cine o sa-mi ceara mie honey pe limba, cand, voi, florilor, o detineti pentru prepare? O sa veniti, voi florilor, la mine cand sunt trista si-o sa zambiti provocator aratandu-mi ca nu-i chiar asa de rau si ca nu merita sa plang?
As vrea sa vad, florilor, cum o sa va descurcati, cum o sa faceti fata concurenței care tocmai a trecut prin sufletul meu si-i musai sa ma prefac, fata de mine, c-am uitat.
Florilor, uitati-va pe cer.
