Hoții de frumusețe de Pascal Bruckner

Undeva, la granita dintre  Franta  si Elvetia,  trei oameni pun la cale un complot impotriva frumusetii. Sa fie la mijloc doar  izbucnirea halucinatorie a unei perversiuni sadice ? Nici vorba. Avem de-a face cu o doctrina si aplicarea ei obstinanta: complotistii vad in frumusetea inegal distribuita o inechitate ce trebuie eliminata.

” Stiu, nu eram decat o mana de oameni, dar inarmati cu o hotarare nestramutata. Simteam ca avem forta sa golim oceanele, sa daramam muntii. Ne-am lansat in aceasta antrepriza cu o inconstienta care ma uimeste si astazi. Certitudinea ca lucram pentru binele omenirii  si ca punem capat unei intoxicatii  colective a fost cea care ne-a decis. Nu-ti revii niciodata daca ai fost comunist. Orice s-ar intampla, ramai comunist, pastrezi intransigenta care te insufletea  pe vremuri. Din comoditate, m-am insurat cu Francesca, o casatorie alba, nu trebuie sa-ti mai spun. Am ezitat multa vreme intre oras si sat ca sa ne camuflam prizonierele. Mi-am adus aminte de ferma asta din Jura unde ma ascunsesem in timpul razboiului. Solitudinea platourilor inalte, frigul extrem de peste iarna, prestigiul de care ma bucur in regiune, totul indica acest loc pentru proiectul nostru. Aici, sunt o notabilitate, fiul unui mare rezistent,  oamenii ma respecta si imi sunt recunoscatori ca am cumparat si restaurat mina asta. Ii tutuiesc pe jandarmii din colt, am organizat chiar mai multe ceremonii comemorative cu fostii combatanti. Primarul comunei si adjunctii lui  au coborat in pivnita, au vazut acest mic capat de tunel pe care il degajaseram si biroul asta unde vorbim. Ce nu stiu ei este ca in spatele acestor dulapuri metalice incepe o alta transee, prevazuta cu doua celule…”

O viziune de apocalips?  Mai degraba un basm filosofic si,  totodata, un thriller pasionant, ce dozeaza perfect suspansul, erotismul, teroarea.