Category Archives: Vizitati gradinaelisei

Crăciuneii au nevoie, vara, afară

Asa am constatat eu dupa ce acesta, care este full inflorit, a stat asta vara in balcon, iar ceilalti, fiindca nu am mai avut timp cu plecarea aceea precipitata, au stat in casa si au flori putine. I-am tratat, in rest, la fel, adica apa, rar si ingrasamant pentru stimularea infloririi de doua ori pe luna.

Asa ca acum stiu, la vara vor sta chiar afara in curte la semiumbra, sub mar, sub piersici ori in trepte. Dar ce ma mir eu? Cine nu iese la soare niciodata are viata mai posomorata.

Totusi, daca am scos palmierul afara, intr-o vara, am constatat ca pe frunzele lui au aparut mii de pete roscate si mici, nu i-a priit, poate ca era de la insecte, dar acum ca a stat in casa de vreo doi ani incoace este bine, verde si frumos. O sa-l pozez si pe el.

Si cu Cymbidium, orhideea mea preferata, am patit ceva asemanator: l-am scos afara, l-am asezat sub mar si am observat, pe frunzele lui, mici si dese   punctisoare ca intepaturile, insa astea au modificat tesutul frunzelor si asa a inceput sfarsitul. Deci, orhideele nu le voi scoate afara la vara.

 

Iar am orhidee

 Si va voi spune cum le ingrijesc fiindca pare ca le merge bine din 30 noiembrie  avandu-le pe primele doua. Si s-au deschis bobocii pana la ultimul. Si azi am mai trecut pe acolo, am luat alta ca sa o las la Ionel, sotul prietenei mele si, desi masinile erau in curte, nu mi-a raspuns nimeni, asa ca, fiind destul de frig, m-am grabit acasa.

Deci, le pastrez pe pervazul ferestrei care a fost adaugat la cel initial de catre sotul meu si inca nu l-am uniformizat cu cel original prin vopsire, dar aveam nevoie de el pentru a pastra la lumina rasadurile dupa ce rasar. Pe pervaz, desi este deasupra caloriferului, nu-s mai mult de 20 de grade C, dar in zile cu soare au lumina care le este atat de necesara (sa  nu uitam, ca ele cresc in mod natural pe arbori, in zone tropicale  unde  este si lumina si umiditate).

Ghivecele stau pe suporti care umecteaza radacinile de jos in sus, adica in doua cuve pline cu apa si acoperite cu gratare . Cand le ud nu le misc si apa curge din substrat in cuve fiindca in tre timp s-a evaporat de un deget.

Le ud cu un pet de jumatate de litru (pana acum am avut doar doua)  cu apa de la robinet si nu apa statuta ca la celelate flori, adica proaspata (dar la noi nu este clor in apa ca avem apa de la izvoarele din munti) in care adaug ingrasamant special pentru orhidee, lichid, din doua in doua saptamani. Fara ingrasamant le ud din 5 in 7 zile, dupa cum vad ca s-a uscat substratul.

Nu le mut in alte ghivece, nu le schimb substratul pana cand le merge bine cu cel original.

Nu deschid geamul acum cand este frig afara in camera lor ci aerisesc indirect, porin hol.

Orhideele  nu suporta variatiile mari de temperatura si daca le udam prea tare se pot putrezi radacinile. Asa deci, eu nu mai folosesc metoda aceea prin cufundare a ghiveciului in apa, lasat sa absoarba si apoi scos si lasat sa se scurga, fiindca asa am facut acum trei sau patru ani cand am avut alte doua orhidee si pe care le-am pierdut.

Nu le tai tijele dupa ce trec florile ci le las in plata Domnului , daca vor ele sa se usuce, daca nu, poate ca dau alte flori ori alte tije din ele. In natura nu le taie n imeni tijele si nici radacinile aeriene.

Radacinile aeriene se usuca daca aerul din incapere este uscat, deci e bine sa avem pe calorifer tot timpul un prosop mare umed, pe langa faptul ca apa din cuva va umecta radacinile din substrat. Si daca se usuca eu  nu le tai, le las acolo.

Sunt sigura ca aveti si voi, cititorii mei, alte secrete in ingrijirea orhideelor; sunt bucuroasa sa ni le impartasiti.

Plăpumioară, pentru iarnă, a grădinii

Este 24 noiembrie. Deja mi-e teama de seceta: niciodata nu a fost asa de cald si uscat la vremea asta. Ce ne-o mai astepta? Cum o sa mai facem gradinarit cu ajutorul vremii, care altadata, taman cand era nevoie se slobozea cu ploaie destula, uneori prea multa. Tin minte cum s-au stricat cartofii in pamant intr-o vara de atatea ploi.

Dar noi am pregatit gradina pentru o iarna ca altadata cu zapada si ger. Intai am sapat-o cu harletul fiindca erau galerii de harciogi care speram ca s-au redus un pic, apoi am imprastiat gunoi de grajd peste tot, cam 3,5 carute cu varf. Trei au fost cu gunoi macerat, dobit cum se spune pe aici, adica ff bun, iar a patra de la altcineva a fost un gunoi mai proaspat. Peste gunoi am imprastiat/asezat, presarat intr-un strat destul de gros paie. Da, am cumparat 20 de baloti de paie si au mai ramas jumatate pentru mulcit rosiile si ce-oi mai mulci eu atunci, la primavara.

Dupa ce-am terminat treaba ne uitam, cu sotul meu, si ne intrebam ce-om face daca nu va fi zapada si daca nu va ploua deloc. Macar asta va tine umezeala pamantului si a gunoiului , zice el. Eu sper la o iarna b ogata in precipitatii, sper ca la anul sa fiu sanatoasa si sa ma ocup iarasi de gradina, ca mi-e dor de verde, de verdele de altadata, cand ploaia era ceva firesc si periodic si nu o minune ca acum.

La primavara, cand va veni vremea sapatului cu harletul, intoarcem sub brazda atat gunoiul ramas cat si paiele. Totusi avem si o alta temere, in afara de seceta iernii asteia, anume ca paiele contineau si spice cu seminte de grau.  Hmm, asta da problema. Vom vedea atunci.

Da Doamne o iarna cu nea destula!