A fost, pentru mine, prea nostim ca sa n-o semnalez aici, ca amintire.
Plec la Wanneroo sa cumpar cate ceva pentru nepotica mea. 25 minute dus, 30 minute intors, pana la 4 ajung s-o iau pe Lara de la gradinita si plec pe la 2 de acasa. La scurt timp dupa ce am iesit din cartier este statia de autobus. Doar doua opriri pana la magazine, doua minute. In fata mea se opreste, in statie, o doamna inalta, supla si imbracata in culoarea nisipului, sa citeasca orarul autobusului, ma opresc si eu, intru in vorba cu doamna si discutam daca are rost sa asteptam urmatorul autobus ori sa plecam pe jos. In acest timp vine si el, ne bucuram si urcam. Eu, de fapt, stiind de la fiul meu ca-i acelasi pret pentru o statie sau tot traseu ma gandeam ca nu are rost sa dau 3 dolari si intreb cat ma costa, pe sofer, spunandu-i ca ma duc doua statii. Go back , si m-am asezat pe scaun. Doamna mi-a transmis ca la intoarcere voi plati 15 centi. Coboram si continuam sa vorbim. Culmea este ca doamna avea 89 de ani, era din Marea Britanie originara si eu intelegeam tot ce spunea (probabil si ea pe mine) spre deosebire de doamnele si domnisoarele de la gradi’ care-s tinere mai mult sau m ai putin si eu nu pricep nici din gesturi ce-mi transmit ele.
Am ramas profund impresionata de doamna in culoarea nisipului, avea o varsta la care nimeni de la noi nu spera sa ajunga si se misca, comporta, vorbea ca si cand avea vreo 60. Mi-a spus ca este singura aici, ca sotul ei a murit, copiii sunt in tara de origine, ca-i sanatoasa, ca ii este bine. Si chiar am vazut si eu, care ma tin de soldul stang din cand in cand cu gandul la o urmatoare fizioterapie, ca-i sanatoasa si ca viata ei pare atat de fireasca , asa ca la orice varsta. Pacat ca am ajuns la intrare atat de repede , ca as fi intrebat-o ce munca a facut toata viata, cum a reusit sa se mentina tanara in esenta , ce seva ii da putere, de unde isi ia energia, ce mananca si cat doarme. Si, mai mult, oare la ce spera, oare mai spera?
Traieste clipa o fi raspunsul?Carpe diem, quam minimum credula postero”, în traducere: „Culege ziua de azi și fii cât mai puțin încrezător în viitor” (Ode I, 11, 8 )
