Acum voi arata aici care sunt etapele importante pe care trebuie sa le respecte cineva care invata fizica, in timpul in care isi propune sa rezolve o problema. Si ordinea este importanta. Asa deci:
1. citirea cu atentie a textului problemei. Daca nu stii sa prezinti textul dupa ce l-ai citit, adica sa recunosti fenomenul, datele si cerintele=necunoscutele atunci il citesti inca si inca o data.
2. daca ai reusit la 1. – suta la suta – poti trece la extragerea datelor si cerintelor problemei. asta presupune sa fi recunoscut in text fenomenul, datele si cerintele. aceste trei lucruri sunt esentiale.
3. datele se extrag pe o coloana, una sub alta si exprimate in unitatile de masura din text. la sfarsit se trec cerintele, adica marimile fizice care trebuie calculate in contextul problemei.
4. acum se transforma, marimile fizice date, in Sistemul International. adica, km in metri, tone in kg , etc. pana aici, aceste prime patru puncte nu ar trebui sa ne ia mai mult de unu sau doua minute, in functie delungimea si complexitatea textului problemei (fiindca la examene concuram si cu timpul acordat rezolvarii unui numar de probleme ).
5. daca am recunoscut fenomenul incep sa scriu acele formule, ecuatii sau relatii care se refera la fenomenul prezentat de text dar si care leaga datele problemei cu marimile necunoscute.
6. daca este o problema de mecanica sau optica se efectueaza desenul care ajuta la punerea in ecuatii a problemei. posibil ca una din ecuatii sa fie extrasa din desen, deci o relatie matematica, din geometria desenului.
7. punerea in ecuatie a problemei am facut-o la punctul 5. acum ma uit sa vad daca sistemul de ecuatii este compatipil, adica numarul ecuatiilor sa fie egal cu numarul necunoscutelor problemei.
8. rezolvarea sistemului de ecuatii, prin substitutie, reducere sau alte metode matematice .
9. obtinerea expresiei matematice, in simboluri, a unei necunoscute, inlocuirea valorilor numerice ale datelor exprimate neaparat in SI si calcularea valorii numerice a primei necunoscute din problema.
10. ne intoarcem in substitutie, adica in acea expresie in care am exprimat o necunoscuta prin intermediul celeilalte si inlocuiesc valorile numerice ale datelor, dar si a necunoscutei tocmai aflate mai inainte si se calculeaza astfel valoarea numerica a celeilalte necunoscute.
11. daca sunt mai multe necunoscute decat doua inseamna ca avem mai mult de o substitutie, deci folosim si cealalta substitutie, inlocuim valorile aflate precedent si calculam rezultatul.
Observatii:
* nu este indicat sa avem de rezolvat o problema a carui text este scris prin dictare in caiet, fiindca este posibil sa lipseasca o data, un cuvant important sau sa nu se inteleaga textul. astfel, problemele de fizica se rezolva din carti tiparite(manuale si culegeri de probleme).
* verificam rezultatele necunoscutelor in litere (simboluri) dimensional, adica daca in stanga semnului egal este metru, in dreapta semnului egal, inlocuind dimensiunile marimilor care intervin, tot metru trebuie sa rezulte.
* rezultatele numerice pot sa ne dea de inteles daca nu sunt corecte atunci cand ele sunt de cu totul alt ordin de marime. adica, daca vitezele din date sunt de ordinul zecilor de metri/secunda atunci si rezultatul celei de a treia viteze tot acest ordin de marime ar trebui sa aibe (in afara de cazul cand sunt doua autoturisme si un pieton ).
* la unele probleme se extrage o ecuatie, in sistemul de ecuatii necesar rezolvarii, din desen (s1+s2= d de exemplu), din geometria desenului .
* rezolvarea se face literal, adica nu se lucreaza in ecuatii cu valorile numerice ale datelor. abia dupa ce am aflat expresia primei necunoscute, in litere, abia apoi inlocuim numeric.
pe una din fetele prismei optice trece prin prisma, adica se refracta, apoi iese din prisma dupa ce se refracta pe a doua fata a prismei si se numeste raza emergenta. Pe ecranul aflat de partea razei emergente vedem imaginea curcubeului. Vedem o imagine de forma dreptunghiulara formata sin dungi/ benzi colorate si asezate in aceasta ordine , desus in jos : rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo si violet. De fapt, cand o raza de lumina naturala cade pe una din fetele prismei optice ea se descompune in componentele ei de frecvenete diferite si formeaza la iesirea din prisma un fascicul de lumina care se numeste spectrul lumii albe. Cu alte cuvinte, lumina care vine de la Soare si de la sursele artificiale de lumina este numita lumina alba si ea este compusa din sapte componente fundamentale ROGVAIV. Fenomenul de descompunere a luminii albe in culorile ei componente este numit dispersie, insa daca vom scrie legea a doua a refractiei pe prima fata a prismei, pentru raza rosie si pentru raza violet, acolo unde are loc o refractie, vom vedea ca exista o singura explicatie a producerii fenomenului, adica, sticla din care este formata prisma optica are, pentru fiecare radiatie componenta de frecventa diferita de a celorlalte, indicele de refractie diferit ( asta vedem si din faptul ca pentru acelasi unghi de incidenta sub care cade raza incidenta pe prisma, refractia se produce sub unghiuri diferite).