* rosiile au inceput sa rasara dupa 3 zile si 10 ore de la insamantare si la 28 grade
C. cand au germinat la 18 grade C au rasarit in 6 zile. eu le-am tinut la 28 grade C pentru ardei, caci, ardeii au perioada mai lunga de germinare si ea se scurteaza cu cresterea temperaturii. asa ca, daca au 28 grade C ardeii rasar in 10 zile, in loc de 20 de zile la 18 grade C. cand apar puncte albe pe pamant inseamna ca incep sa rasara si trebuie scoase la lumina, multa lumina, caci acum se alungesc plantutele dupa lumina.
* stiam ca urmeaza sa rasara si nu aveam unde sa le asez la lumina, asa ca i-am spus sotului meu ca luni o sa iau scandura , cioacanul si trei cuie si adaug la pervaz ca sa am pe ce aseza rasadurile. sambata eram ocupata cu curatenia la etaj, asa ca, numai ce vad ca-si cauta instrumentele, scandura si se apuca el de treaba pe care a inceput-o cand eu am fost in 
Australia. atunci mi-a zis c-am venit prea devreme si nu a apucat sa termine adaugirea la pervazele ferestrelor. au trecut , de atunci, un an si cateva luni, dar asta vara, cand ar fi avut timp sa faca asta, a fost cu mana in gips, apoi..ce sa mai…nu s-a putut pana ieri. dar ieri treaba asta a fost rezolvata cu profesionalism . imi place cum arata , la vara o s-o si vopsesc (cum e in bancul cu nebunii: “au zis ca o sa ne puna si apa” ).
* temperatura la care voi tine rasadurile, aici, va varia intre 18 si 23 grade C in
functie de zile inourate si zile insorite, iar caloriferul este aproape inchis, acum, fiind cald afara. din pacate, azi, prima zi de viata a plantutelor, este nor si ploua. ploua , dar acum iese soarele. zilnic aerisesc cam 15 minute camera (oricum faceam asa ), insa nu las aerul rece pe plante, le mut de fiecare data, rasadurile, florile nu.
* am reusit inmultirea prin frunza a violetei si-s tare bucuroasa.
* prin casa tot felul de flori infloresc sau se mentin demult asa
* am scos la vegetatie crinii imperiali, adica i-am asezat la lumina si i-am udat cu ingrasamant. frunzele astea lungi erau de dinainte, desi nu i-am udat. o sa-i ud tot cu ingrasamant caci , poate asa, vor inflori anul acesta.
* si cireasa de pe tort, rabarbara mea se inzdraveneste de cand o ud cu ingrasamant, ba vad ca prinde culoarea roz la tijele frunzelor noi, care-s si mai mari. oooo…de cand este semanata! nici nu mai stiu, dar sigur de anul trecut si numai ea a supravietuit iernii. o ud doar in farfurie, nu deasupra. iat-o ce minunata e!
Minunat le merge plantelor tale, Elisa, dar te ocupi de ele cu pricepere, asa ca nu ma mir.
Oare rebarbara este planta la care ma gandesc eu? Cea care creste mare cu frunze cat o pagina A4 si ale caror tije se mananca?
Toata copilaria am avut asa ceva la Alba Iulia si era delicioasa, mama facea compot, sos, prajitura cu rebarbara. Aici, in Oltenia nu am reusit sa mai fac rost, oamenii nu cunosc planta.
Ai inmultit-o prin seminte? Eu credeam ca se inmulteste numai prin rizomul din pamant.
Diana, sunt cam inghesuite, unele s-au uscat prin manare (o boala care dispare doar daca stropesti cu ceva, ori eu, in casa nu am vrut sa stropesc cu nimic fungicid), altele se chinuie sa treaca iarna, ca si unii dintre noi
Da, planta este rubarbar/rabarbar sau rebarbar daca asa o stii tu si am comandat seminte, le-am semanat incoltite in vara-toamna si doar una a rezistat si sper sa mai creasca. Stiu ca se inmulteste si prin rizom dar daca fragii si capsunii se pot inmulti prin seminte (ceea ce m-a uimit) de ce nu orice se poate inmulti prin … orice parte a plantei
Nu stiu, nu am dedus din prezenta ta pe blog ca ai gradina si te ocupi de legume si pomi, ori am uitat asta?
Eu am facut gem de rabarbara si este delicios, dulce-acrisor, deosebit, insa, am cumparat tijele din piata
Elisa, eu locuiesc la ţară, am pământ mult, dar am renunţat la grădina de legume pentru că nu prea mergea bine. Acum am doar o livadă mare şi câteva straturi cu flori.
Însă după cum evoluează lucrurile în privinţa nivelului de trai de la noi, cred că va trebui să mă apuc iar de cultivat grădina.
Dacă vrei să vezi câteva poze de la mine, găseşti aici, în arhiva blogului: http://jurnalulmissouri.blogspot.com/
Iti doresc sa te bucuri cum stii tu de viata la tara
M-am uitat, adorabile pisicutele tale, adorabile!
Imi place pervazul prelungit, si eu am facut de iarna trecuta, l-am vopsit alb si este si estetic si foarte eficient. O sa -mi fac la toate ferestrele sa am loc destul pt plante.
Da, mai vreau si la sufragerie ca sa-mi incapa toate. De aia le-am si semanat in cutii mici si nu in laditele care erau destinate rasadnitei din casa.
Si, inca ceva, am semanat petuniile prin imprastiere pe suprafata umeda de pamant si apoi le-am udat zilnic cu stropitoarea.Ieri am vazut sute de puncte albe…rasar dupa 5 zile. Deci asta-i spilul, sa nu le acoperi. Trebuie sa fac la fel si cu panselutele
da, sunt seminte ,mai ales cele f mici care nu se acopera, au nevoie de lumina sa germineze.
Stiam asta de anul trecut insa nu am aplicat decat acum. Si, la nemtisori am acoperit si nu au rasarit.
Ce frumos…
Eu de-abia acum descopăr bucuria pe care ţi-o oferă florile din casă…nu am avut nici una cand stăteam la bloc, în oras, pentru că mureau repede. Astă vară, când m-am mutat aici la ţară, soacra mea mi-a şi adus tocmai de la 300km câteva ghivece cu flori să pun la geam: begonie, crăciuniţă ca a ta, gloxinie, kalanchoe blossfediana, doi puiuti mici de smochin cu rădăcinile într-un bidon cu apă, 2 cactuşi si o altă planta cu frunze in vârful unor tulpini (ctenante). Nici măcar nu ştiam cum se numesc, acum am scris pe fiecare ghiveci numele fiecăreia, după îndelungi căutări pe net. Ceea ce m-a făcut fericită e faptul că 2 au înflorit (crăciuniţa şi kalanchoe) deşi soacra mea nu a avut bucuria asta. Am luat-o ca un semn bun.
Ce bine că ai scris de petunii…Am însămânţat şi eu în ianuarie, în alveole de plastic, n-a ieşit nici măcar una. Aseară m-am supărat şi am împrăştiat în toate alveolele o mulţime de seminţe. A făcut fâs-făs cu apă peste ele, am acoperit cu folie, aşa ca o mică seră şi gata. Aştept rezultatul.
Eu cred aşa: cu cât sunt mai mici seminţele, cu atât stratul acoperitor trebuie să fie mai subţire.
Nici lavanda nu a ieşit deloc, nici menta, nici arborele de cafea iar la salvia officinalis mi-au ieşit 3 fire din vreo 50. Două din ele s-au lungit tare şi au cam căzut iar cea de-a treia, răsărită mai târziu încă e urmărită de ochii mei.
Cam astea sunt experienţele mele. Sper să nu dau greş cu răsadniţa mea biologică, când o voi face.
Asa este, Dorina, semintele mici nu trebuiesc acoperite, insa trebuie urmarit sa nu se usuce suprafata pamantului. Dupa ce rasar nu le mai ud asa de tare, fiindca pot cadea de ciuperca cu atata umezeala. As zice sa nici nu le acoperi, lasa-le sa se aereze in timpul germinatiei, ca afara (mie imi rasar petunii acolo unde s-au scuturat anul trecut, intre trotuar si fundatie).
Eu am venit de la bloc cu ficus si colocazia, ficusi mai am, insa, colocazia mi-a disparut.
De ce sa dai gres? Faci asa cum ai citit pe vreun site, ca-s destule. Eu imi amintesc ca “paturile” din gunoi de grajd erau tare inalte si era o caldura in seraaaaa…primavara cand afara inca era frig, doar de la gonoiul care fermenta. Trebuie sa ai gunoi proaspat, nu mranita, caci mranita o pui la suprafata ca sol pentru plante si seminte. Vezi tu.
Gata,
Am scos toate foliile, le las aşa cum m-aţi învăţat, doamna profesoară
Lavanda am semănat-o încă de pe 6 ianuarie…nu e normal să nu dea nici un semn de viaţă. Acum am presărat în aceleaşi alveole seminţe mai multe. Nu mai pun pământ deasupra deşi semincioarele nu sunt chiar aşa mici. Merg la risc, e doar 1,2 lei un plic.
Ştii ce-am observat aşa, într-o fracţiune de secundă? Când am scos folia mi s-a părut că văd un viermişor într-o alveolă…care s-a ascuns repede în pământ. Hm…am luat pământ din grădină, cu vreun ou de râmă, ceva. Dacă nu iese lavanda poate fac crescătorie de râme şi mă reprofilez pe pescuit. Şi-aşa e Siretul aproape de mine
Am mai pus seminţe (lavandă, petunii şi salvia) şi în prosoape de hârtie pe care le-am împăturit şi udat. Apoi am ţiplat pacheţelele. Seminţele se văd că e hârtia udă. Te anunţ dacă încolţesc.
P.S. Mulţumesc din suflet pentru sfaturi
Dorina, o data mi-a rasarit, intr-o jardiniera, mararul semanat toamna, abia in primavara urmatoare , deci…nimic nu este imposibil.
Daca ai rama in pamnt e de bine, ramele nu strica plantele si nici semintele, eu asa stiu, ci afaneaza pamantul. Dar, ai zis ca ai semanat in turba de cumparat, nu-i asa?
Semintele inchise in tipla inchisa se sufoca, deschide tipla ca se pastreaza destula umezeala si asa. Ideea e ca semintele vor si ele aer. Ca sa nu mucegaiasca.
Nu, nu am semănat în pământ cumpărat. Am luat de prin curte, de pe unde se plimba Madam Cârtiţa.
Era fleaşcă ţipla. Parcă fusesem şi eu sufocată când le-am dezvelit …Sărăcuţele seminţe, sper să nu fi murit.
Şi da, voi pune mraniţă. S-a tocmit soţul cu un nene să ne aducă din pădurea de aici. De fapt nenea ăla ne-a sfătuit pentru că noi aveam de gând să cumpărăm pământ universal vreo 20 de saci. Ce nebuni….:)
Normal ca pamant din padure…. e cel mai sanatos si complet ca structura.
Of, mi-a facut placere sa vorbim dar eu asnoapte am stat la OSCAR pana la 4;30 si m-am trezit la 8;30 asa ca acum pic pe taste.
Si, ca sa fie tortul si mai gogonat scria pe guler la HBO ca marti la ora 20 va transmite Oscarul editat si subtitrat. Hai ca-mi place…mi-am pierdut noaptea degeaba, ca tot n-am inteles mare lucru din intrarea lui Bill Cristal. Astep sa vad daca maine seara o sa-mi amintesc sau nu
Noapte buna, dragi!